Ministerul Finanțelor pregătește în aceste zile o rectificare bugetară care ar duce deficitul bugetar la 5,5% din PIB, aceasta urmând însă să fie negativă în ce privește veniturile, anunță, într-un interviu pentru Profit.ro și Profit News TV, ministrul de resort, Marcel Boloș.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Cheltuielile vor consemna o creștere, din cauza majorării salariilor profesorilor, a necesarului de fonduri în Sănătate și a cofinanțărilor necesare pentru proiecte europene.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a acordat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, o rectificare cu tăiere de venituri a mai fost doar în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Acum, motivul principal al acestei rectificări este colectarea sub așteptări a veniturilor la buget de ANAF și Vamă, la care se adaugă impactul majorărilor salariale acordate de Guvern în acest an, mai ales cele pentru profesori decise în vară.
În același timp, o serie de ministere vor primi bani în plus la rectificare, a spus ministrul pentru Profit.ro. Cele mai importante alocări vor fi la ministerele Educației, Internelor, Sănătății,Transporturilor, Investițiilor și Proiectelor Europene.
"Veniturile își urmează trendul acesta care a fost dat ca semnal la începutul anului și am văzut acest gap dintre veniturile planificate și veniturile realizate. În ceea ce privește cheltuielile, sunt cheltuieli care vor avea credite bugetare neutilizate și pe acestea vom încerca să le ajustăm și să le redimensionăm. Avem o serie de cheltuieli care țin de activitatea ordonatorilor de credite, pe care va trebui să le asigurăm. Sunt ministere care vor primi bani la rectificare, au nevoie de acești bani prin natura particularităților", a afirmat ministrul.
Întrebat care sunt principalele ministere care primesc mai mulți bani, Boloș a indicat Educația - pentru salariile profesorilor, MAI - sume pentru programe destinate refugiaților, Sănătatea - bani pentru spitale, medicamente, Transporturi și MIPE - proiectele din calendarul multianual 2014-2020, pentru care ultimul an de accesare a fondurilor este 2023.
"Este Ministerul Educației de departe, care are problema cheltuielilor cu profesorii, discutată în lunile iunie-iulie. Este Ministerul Internelor, care a folosit bugetul pentru plata refugiaților și acolo va trebui să completăm componenta de drepturi de asistență socială. Este, de asemenea, problema pe care o avem cu Casa de Sănătate pentru bugetele alocate spitalelor publice, medicamentelor, programelor naționale cu cronici, pe care va trebui să le completăm pentru funcționare, și, desigur, sunt cele două ministere importante pentru România - este vorba despre Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), pentru a asigura finanțarea și a atrage în întregime banii pe care îi avem programați în perioada 2014-2020, și mai avem Ministerul Transporturilor pe componenta de infrastructură de transport, iar acolo avem, de asemenea, bugetul pentru perioada de programare 2014-2020 (pentru atragerea fondurilor UE aferente perioadei respective, n.r.)", a explicat ministrul.
Eventuale tăieri de fonduri de la ordonatorii de credite sunt în prezent în analiză, până la final de octombrie, iar rectificarea ar urma să fie finalizată la final de noiembrie.
"În momentul de față analizăm execuția bugetară a ordonatorilor de credite până la nivelul lunii octombrie inclusiv. Rectificarea de buget încercăm să o definitivăm la mijlocul lunii noiembrie și să putem să o avem aprobată în Guvern. Încercăm să folosim cât mai bine banii pe care îi avem la dispoziție", a spus ministrul.
Rectificarea bugetară va fi negativă. România trebuie să-și respecte angajamentele față de Comisia Europeană
Rectificarea bugetară va fi una negativă în ce privește veniturile la buget, din cauza colectării slabe, sub program, de către ANAF, în principal, dar și de către Autoritatea Vamală Română (AVR).
"Rectificarea pe venituri nu prea are cum să fie pozitivă, având în vedere sumele pe care le știm că nu se realizează. Va trebui să fim cât se poate de realiști. Eu nu mi-aș dori ca la sfârșitul anului să avem o țintă de deficit depășită față de angajamentele pe care le-am avut față de Comisia Europeană și, după aceea, tot anul 2024 să avem de discutat cu CE pentru a evita decizia de blocare a banilor europeni. Nu aș dori să se întâmple acest lucru.
Sigur că nu depinde numai de acțiunile Ministerului Finanțelor și de modul în care gestionează bugetul, depinde și de felul în care ceilalți ordonatori de credite - să nu uităm că avem 16.000 de ordonatori de credite care gestionează cele 624 de miliarde de lei pe care le are bugetul - așadar depinde și de acțiunile lor individuale, dar și de măsurile pe care le ia Ministerul Finanțelor. La cum arată cifrele, ar trebui să avem o rectificare pe venituri. Cu siguranță se va ține seama de acestă nerealizare de venituri la rectificarea bugetară", a declarat ministrul.
Cheltuielile vor crește la rectificare, pentru a acoperi anumite domenii.
"Rectificarea pe cheltuieli, având în vedere aceste specificități, cofinanțarea la proiectele europene, cheltuielile de funcționare la Ministerul Educației, cheltuielile de funcționare la Ministerul Administrației și Internelor, la CNAS, nu poate să fie decât majorare de cheltuială, iar aceasta trebuie gestionată în mod corespunzător", a arătat Boloș.
Majorarea deficitului, de la 4,4% la 5,5% este determinată în cea mai mare măsură de veniturile sub așteptări, nu de creșterea cheltuielilor, a explicat acesta. Finanțele și ANAF vor încerca o cât mai bună colectare pe final de an.
Deficit de 5,5% convenit cu Comisia Europeană pentru acest an. Pe ESA ar putea fi 5,5-5,6%
România a negociat în această vară cu Comisia Europeană un deficit mai ridicat decât ținta de 4,4% (cash și ESA) pe care a fost construit bugetul pentru 2023. Astfel, în urma acordului cu CE, România poate ținti un deficit mai ridicat, de 5,5% din PIB (posibil până la 5,7% din PIB pe ESA). Potrivit informațiilor Profit.ro, Comisia ține la o reducere de cel puțin jumătate de punct procentual față de anul trecut, când deficitul ESA s-a situat la 6,2%.
Deficitul de tip ESA folosit la nivelul UE ia în calcul, față de cel cash, și obligațiile înregistrate la plată, dar care nu au fost încă achitate de către buget.
"Ținta de deficit de 5,5% este pe cash, sper să nu avem deviații foarte mari pe ESA. Noi am pornit la începutul anului cu deficitul pe cash egal cu deficitul pe ESA. Sunt câteva lucruri care influențează deficitul pe ESA, pornind de la titlurile care se emit pentru titlurile de proprietate, pe care le gestioneză Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților și până la compensarea facturilor la energie. Aici practic nu ar trebui să avem influențe asupra deficitului bugetar.
Noi am discutat cu Comisia Europeană 5,5-5,6% pe ESA, ceea ce, față de nivelul la care ne-am situat anul trecut, de 6,2% pe ESA, este un pas înainte, dar această situație am remarcat-o și am subliniat-o în spațiul public, iar pachetul de măsuri pe care l-am inițiat nu a fost întâmplător, el venind tocmai în preîntâmpinarea acestor situații cu care astăzi ne confruntăm", a spus ministrul.
Deficitul ESA ar putea trece ușor de 5,5%, în funcție de influența factorilor enumerați mai sus.
