Guvernul ia în calcul să nu mai efectueze în acest an o rectificare bugetară, o premieră având în vedere că era și singura programată pentru 2023, și să regleze situația prin Fondul de rezervă. Informația, inițial disponibilă din surse guvernamentale, a fost confirmată pentru Profit.ro de către ministrul Finanțelor, Marcel Boloș.
"Astfel, în prezent este o variantă să nu se mai rectifice bugetul de stat în acest an, dar nu este luată încă o decizie finală", a declarat, contactat de Profit.ro, ministrul Finanțelor.
Potrivit informațiilor Profit.ro, o decizie în acest sens ar putea fi luată săptămâna următoare.
Rectificarile bugetare nu sunt obligatorii. Daca se pot asigura cheltuielile prin redistribuiri, Guvernul poate închide anul și fără rectificare. În timp ce unele ministere au economii și disponibilizează sume către Fondul de Rezervă, alte ministere au nevoie de cheltuieli suplimentare și primesc fonduri din Fondul de Rezervă. Procedura este reglementatăa prin Legea finanțelor.
Ministerul Finanțelor pregătea o rectificare bugetară care ar duce deficitul bugetar la 5,5% din PIB, aceasta urmând însă să fie negativă în ce privește veniturile, anunța recent, într-un interviu pentru Profit.ro și Profit News TV, ministrul de resort, Marcel Boloș.
România nu a mai avut parte de o rectificare negativă (cu reducere de venituri) din 2020, un an atipic, care nu poate fi folosit pentru comparații întrucât la momentul respectiv, din cauza pandemiei, statul a acordat firmelor posibilitatea să amâne plata taxelor, fiind asumat un impact bugetar negativ pentru a ține în picioare economia. Anterior, o rectificare cu tăiere de venituri a mai fost doar în 2010, cel mai greu al al crizei financiare, când au fost tăiate salariile în sectorul public.
Acum, motivul principal al acestei rectificări era colectarea sub așteptări a veniturilor la buget de ANAF și Vamă, la care se adaugă impactul majorărilor salariale acordate de Guvern în acest an, mai ales cele pentru profesori decise în vară.
În același timp, o serie de ministere primeau bani în plus la rectificare, a spus ministrul pentru Profit.ro. Cele mai importante alocări vor fi la ministerele Educației, Internelor, Sănătății,Transporturilor, Investițiilor și Proiectelor Europene.
Guvernul a aprobat vineri mai multe proiecte-hotărâri de guvern sau memorandumuri pentru suplimentarea bugetelor unor ministere și alte instituții publice - ministerul Sănătății, al Educației, al Investițiilor și Proiectelor Europene, al Transporturilor și Infrastructurii, ministerul Afacerilor Interne, al Afacerilor Externe, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Secretariatul General al Guvernului, SRR, Camera Deputaților, DNA și SRI, potrivit unei informări a Executivului.
"Fondurile suplimentare au în vedere asigurarea finanțării serviciilor din spitale, a medicamentelor compensate, a plății salariilor din sistemul de sănătate și din sistemul de ordine publică, a plății majorate a salariilor din învățământul preuniversitar, plata cererilor de finanțare a unor proiecte susținute din fonduri europene, susținerea unor proiecte de investiții în domeniile transporturilor și mediului, precum și buna funcționare a instituțiilor statului. De asemenea, se fac unele redistribuiri la Ministerul Justiției și Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS) ", se arată în informare.
Astfel, bugetul MAI a fost suplimentat cu 960 de milioane de lei, sumă din care 395 milioane de lei va fi folosită pentru plata unor drepturi de natură salarială, iar suma de 565 milioane lei va fi folosită pentru plata unor drepturi de natură socială.
Tot pentru MAI, printr-un memorandum au fost alocați 41,6 milioane lei pentru derularea unor proceduri de achiziții.
Ministerul Educației a primit, în baza unui memorandum, 184 milioane de lei, fonduri necesare pentru plata majorată a salariilor personalului din învățământul preuniversitar.
La Ministerul Sănătății s-au alocat, prin hotărâre, 200 de milioane de lei, sumă destinată acoperirii cheltuielilor unităților spitalicești cu paturi.
Tot la propunerea MS s-au aprobat două memorandumuri pentru suplimentarea bugetului Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNSUASS) cu 500 de milioane de lei pentru asigurarea derulării programelor de sănătate, a decontării medicamentelor compensate, a materialelor sanitare, și alte 168,331 milioane lei, bani necesari pentru asigurarea plății influențelor financiare determinate de creșterile salariale și de drepturile salariale acordate personalului din unitățile sanitare publice.
Bugetul ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor a fost mărit cu 1,3 milioane de lei în vederea realizării în regim de urgență a lucrărilor pentru prevenirea efectelor calamităților produse prin cedarea infrastructurii de apărare existente (a digului) datorate fenomenelor erozionale înregistrate și accentuate în zona localității Bozanta Mică, județul Maramureș.
Ministerul Afacerilor Externe a primit, prin hotărâre, 85,2 milioane lei, din care 77,7 milioane de lei pentru plata obligațiilor ce revin din angajamente legale încheiate la misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinătate, cât și pentru întărirea capacității forțelor armate din statele partenere atât din Vecinătatea Estică, cât și din Balcanii de Vest de a face față provocărilor de securitate actuale, cu atât mai relevante în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, iar restul de 7,5 milioane lei pentru plata unei tranșe aferente cotizației anuale a României la bugetul Instrumentului European pentru Pace (EPF), pilonul II.
Bugetul MIPE a fost suplimentat, prin hotărâre, cu 500 de milioane de lei pentru onorarea cererilor de plată/rambursare depuse de beneficiari ai proiectelor finanțate prin Programul operațional Capital Uman, Programul operațional Competitivitate, Programul operațional Regional și Programul operațional Infrastructură Mare.
Ministerului Transporturilor i-a fost aprobată suma totală de 381,5 milioane de lei din care: 218,5 milioane de lei credite bugetare destinate finanțării proiectelor din domeniul transporturilor derulate de beneficiarii Programului Operațional Infrastructura Mare, 81,5 milioane de lei credite de angajament și 81,5 milioane de lei credite bugetare pentru finanțarea proiectelor din cadrul Mecanismului pentru Interconectarea Europei.
Pentru acoperirea nevoilor instituționale și a sprijinului financiar acordat cultelor religioase, Guvernul a suplimentat, prin hotărâre, bugetul SGG, pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, cu suma de 333,3 milioane lei.
Tot la SGG, au fost aprobate, prin memorandumuri, 2,307 milioane de lei credite de angajament și alte 18,841 milioane de lei credite bugetare pentru cheltuieli de funcționare și contribuții ale României la OCDE, plus suma de 87 de milioane de lei pentru acordarea sprijinului financiar la salarizarea personalului de cult aparținând cultelor religioase.
În cazul Serviciului Român de Informații a fost aprobată Suplimentarea limitei de credite de angajament cu suma de 5 milioane de lei pentru achiziționarea de active fixe necorporale, licențe și software, precum și a tehnicii specifice pentru executarea misiunilor SRI.
Tot pentru SRI a fost aprobată suma de 6,25 milioane de lei, credite de angajament și credite bugetare, destinată achitării drepturilor salariale ale personalului din rețeaua sanitară proprie (Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu) și din Academia Națională de Informații "Mihai Viteazul", inclusiv a contribuțiilor asiguratorii pentru muncă, pentru lunile noiembrie-decembrie 2023.
Pentru Oficiul Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat (ORNISS), Guvernul a aprobat redistribuiri de credite bugetare și credite de angajament, respectiv diminuarea cu suma de 3.000 lei credite bugetare și cu suma de 4.000 lei credite de angajament și suplimentarea cu aceleași sume a creditelor bugetare, respectiv a creditelor de angajament la titlul 'Alte cheltuieli'.
Deficit de 5,5% convenit cu Comisia Europeană pentru acest an. Pe ESA ar putea fi 5,5-5,6%
România a negociat în această vară cu Comisia Europeană un deficit mai ridicat decât ținta de 4,4% (cash și ESA) pe care a fost construit bugetul pentru 2023. Astfel, în urma acordului cu CE, România poate ținti un deficit mai ridicat, de 5,5% din PIB (posibil până la 5,7% din PIB pe ESA). Potrivit informațiilor Profit.ro, Comisia ține la o reducere de cel puțin jumătate de punct procentual față de anul trecut, când deficitul ESA s-a situat la 6,2%.
Deficitul de tip ESA folosit la nivelul UE ia în calcul, față de cel cash, și obligațiile înregistrate la plată, dar care nu au fost încă achitate de către buget.
"Ținta de deficit de 5,5% este pe cash, sper să nu avem deviații foarte mari pe ESA. Noi am pornit la începutul anului cu deficitul pe cash egal cu deficitul pe ESA. Sunt câteva lucruri care influențează deficitul pe ESA, pornind de la titlurile care se emit pentru titlurile de proprietate, pe care le gestioneză Autoritatea Națională de Restituire a Proprietăților și până la compensarea facturilor la energie. Aici practic nu ar trebui să avem influențe asupra deficitului bugetar.
Noi am discutat cu Comisia Europeană 5,5-5,6% pe ESA, ceea ce, față de nivelul la care ne-am situat anul trecut, de 6,2% pe ESA, este un pas înainte, dar această situație am remarcat-o și am subliniat-o în spațiul public, iar pachetul de măsuri pe care l-am inițiat nu a fost întâmplător, el venind tocmai în preîntâmpinarea acestor situații cu care astăzi ne confruntăm", a spus ministrul.
Deficitul ESA ar putea trece ușor de 5,5%, în funcție de influența factorilor enumerați mai sus.
