Explozia deficitului bugetar în ultimele luni ale anului a pus Ministerul Finanțelor în situația de a avea brusc un necesar de finanțare mult mai mare decât cel planificat. În noiembrie, planul de împrumuturi pentru tot anul 2019 a fost modificat de la aproape 73 de miliarde de lei inițial la 90 de miliarde de lei și, chiar dacă a accelerat cât a putut împrumuturile din piața internă, în lei și valută, ministerul a rămas, cel mai probabil, cu un necesar neacoperit de circa 9 miliarde de lei. În contextul în care guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a transmis că banca centrală nu agreează acoperirea sumei din rezerva de valută a Ministerului Finanțelor, Trezoreria este nevoită să acopere această sumă, sau măcar cea mai mare parte a ei, din împrumuturi pe termen scurt luate de la băncile comerciale.
Procedeul este folosit frecvent pentru a acoperi eventuale goluri de casă temporare ale Finanțelor, însă de data aceasta atrage atenția suma extrem de mare.
Situația va fi rezolvată la începutul anului următor, posibil în ianuarie, când Finanțele vor ieși cel mai probabil pe piețele externe cu emisiuni de eurobonduri.
De ce este important: Statul se împrumută în cursul anului constant de pe piața internă, de la bănci, fonduri de pensii și alți investitori, inclusiv străini. Circa jumătate din banii pe care statul îi împrumută anul acesta sunt destinați plății unor datorii mai vechi, care ajung la scadență. Procesul acesta, în care datoria veche este refinanțată cu datorie nouă, se numește rostogolire și este o practică obișnuită a statelor. Datoria contractată pentru acoperirea deficitului bugetar este datorie nouă, care se adaugă datoriilor deja existente. În contextul în care statul administrează ineficient banii pe care îi strânge din taxe și impozite, capacitatea Guvernului de a face datorie publică nouă, deficit bugetar, ar trebui redusă drastic sau chiar eliminată.
Trezoreria a împrumutat în decembrie 7,4 miliarde de lei (inclusiv 416 milioane de euro printr-o emisiune în euro pe piața internă). Totalul împrumuturilor ajunge astfel, până în prezent, la circa 81 de miliarde de lei.
Trebuie menționat că presiunea sub care se află Finanțele s-a resimțit și la licitațiile cu băncile și investitorii, Finanțele înregistrând în decembrie patru licitații ratate, la care nu au împrumutat niciun leu.
Și în noiembrie Guvernul a împrumutat de pe piața internă 8,2 miliarde de lei în lei și euro, o sumă foarte ridicată, cea mai ridicată începând cu luna iulie, când statul a ieșit pe piața externă, de unde a luat doua miliarde de euro. Totalul împrumuturilor pentru primele 11 luni a ajuns la 73,6 miliarde lei, dar necesarul de finanțare al Guvernului pentru tot anul este de 90 de miliarde de lei. Autoritățile s-au împrumutat în noiembrie de la bănci și investitori cu 5,1 miliarde lei, comparativ cu 4,1 miliarde lei țintă anunțată, dar și cu 670,6 milioane euro (circa 3,2 miliarde lei), de asemenea peste suma de 200 de milioane de euro pe care planificase să o atragă.
Necesarul de finanțare pentru 2019 a sărit brusc în contextul în care noul guvern, instalat la început de noiembrie, a majorat la rectificarea bugetară deficitul de la 2,76% din PIB, echivalentul a 28,45 miliarde lei, la 4,4%, 46 miliarde de lei, în principal din cauza nerealizării unor venituri. La suma de 46 miliarde de lei se adaugă necesarul de împrumut pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență, planificat anul acesta la 44 miliarde lei.
Necesarul brut de finanțare a urcat astfel de la 72,6 miliarde lei, stabilit la început de an, la 90 de miliarde de lei.
Rezerva de valută a Ministerului Finanțelor ar trebui să se situeze pe la echivalentul a 25 de miliarde de lei. Autoritățile au împrumutat ce pot de pe piața internă, dar au rămas cu un gol temporar de casă, urmând ca în primele luni din 2020 să împrumute și pentru a acoperi și aceaste sume.
Ce a transmis Isărescu despre rezerva de valută
Isărescu a declarat, la finele lunii noiembrie, că finanțarea deficitului pe acest final de an este grea, dar nu imposibilă, în condițiile în care în piață există exces de lichiditate. Tocmai din acest motiv nu recomandă vinderea unei părți din bufferul în valută al Ministerului Finanțelor pentru finanțare, pentru că ar aduce și mai multă lichiditate în piață, pe care banca centrală nu și-o dorește și pe care încearcă să o controleze prin licitații săptămânale.
Sumele împrumutate din toate sursele, lei și valută de pe piața internă, valută de pe extern și vânzarea de titluri de stat către populație, s-au ridicat pentru primele 11 luni ale anului la 73,6 miliarde de lei, sumă peste cea planificată inițial, de fostul Guvern, pentru tot anul 2019.
Din cele 72 de miliarde lei (circa 15 miliarde euro) sumă stabilită la început de 2019 să fie împrumutată pentru întreg anul, 44 miliarde de lei era prevăzute pentru plata datoriilor care ajung la scadență în cursul acestui an, iar restul, de circa 28 miliarde lei, pentru acoperirea deficitului bugetar, așa cum prevede programul postat la început de an pe site-ul Ministerului Finanțelor. Suma de 28 de miliarde de lei urcă la 46 miliarde lei după rectificare. Anul trecut, în contextul unui deficit bugetar la circa 3%, necesarul brut de finanțare s-a situat la aproximativ 74 miliarde de lei.
De pe piața internă, statul intenționa să împrumute anul acesta 50 de miliarde de lei, inclusiv 5 miliarde de lei prin vânzarea de titluri de stat direct către populație. Obiectivul de a atrage 5 miliarde de lei de la populație nu va fi atins.
Statul s-a împrumutat de la băncile locale și în valută cu 1,6 miliarde de euro, în ianuarie, mai, noiembrie și decembrie. La împrumuturile în valută se adaugă ieșirile pe piața externă, cu vânzări de eurobonduri de 3 miliarde de euro la finele lunii martie și 2 miliarde de euro în prima parte a lunii iulie.
Tebelul de mai jos se referă la perioada ianuarie-noiembrie
| Luna | Suma împrumutată-total | Împrumuturi lei piața internă | Împrumuturi populație piața internă | Împrumuturi euro piața internă | Împrumuturi euro piața externă |
|---|---|---|---|---|---|
| decembrie | 7,4 miliarde lei | 5,41 miliarde lei | nu a fost anunțată | 416 milioane euro | - |
| noiembrie | 8,2 miliarde lei | 5,1 miliarde lei | nu a fost anunțată | 670,6 milioane euro | - |
| octombrie | 4,3 miliarde lei | 4,3 miliarde lei | nu a fost anunțată | - | - |
| septembrie | 2,83 miliarde lei | 2,83 miliarde lei | nu a fost anunțată | - | - |
| august | 3,86 miliarde lei | 3,86 miliarde lei | * | - | - |
| iulie | 14,16 miliarde lei | 4,72 miliarde lei | nu a fost anunțată | - | 2 miliarde euro |
| iunie | 7,3 miliarde lei | 7,1 miliarde lei | 231 milioane lei | - | - |
| mai | 7 miliarde lei | 4,78 miliarde lei | cca 200 milioane lei | 423 milioane euro | - |
| aprilie | 3,44 miliarde lei | 3,24 miliarde lei | cca 200 milioane lei | - | - |
| martie | 17,65 miliarde lei | 2,89 miliarde lei | peste 500 milioane lei | - | 3 miliarde euro |
| februarie | 2,91 miliarde lei | 2,22 miliarde lei | 694 milioane lei | - | - |
| ianuarie | 1,97 miliarde lei | 1,58 miliarde lei | - | 83,5 milioane euro | - |
| Total | 81 miliarde lei | 42,6 miliarde lei | ** 3 miliarde lei (la finele lunii septembrie) | 1,59 miliarde euro | 5 miliarde euro |
(sumele în euro au fost convertite în lei la cotațiile medii lunare anunțate de BNR la 4,7037 lei/euro pentru ianuarie, 4,7538 lei/euro pentru martie și 4,73 lei/euro pentru luna iulie. Pentru luna mai a fost folosit cursul de 4,7582 lei/euro anunțat pe 30 mai, iar pentru noiembrie cel de 4,7722 lei/euro de la data redactării articolului)
*Finanțele au oprit în luna august emisiunile de titluri de stat către populație. Programul a fost reluat în septembrie
**Ministerul Finanțelor a anunțat că până la finele lunii septembrie a împrumutat direct de la populație 2,6 miliarde de lei. Totalul pentru primele 11 luni se situează probabil în jurul a 3 miliarde de lei.
