Guvernul dispune de resurse financiare, în principal rezerva de valută, pentru mai multe luni și analizează în prezent variantele pentru asigurarea necesarului de finanțare în această perioadă, în contextul în care deficitul ar urma să treacă de 6% în acest an, ca urmare a cheltuielilor ridicate ale Guvernului pentru sprijinirea sistemului de sănătate, dar și a companiilor și populației, a declarat, într-un interviu pentru Bloomberg, ministrul Finanțelor, Florin Cîțu. Variantele de finanțare pentru Guvern sunt, în ordinea preferată de Finanțe, împrumuturile de pe piața locală, împrumuturi de la instituții financiare internaționale, cum ar fi FMI și BERD, iar la final împrumuturi pe piețele externe, a spus ministrul. Împrumuturile de la instituții financiare internaționale nu vor avea condiții și vor fi destinate combaterii epidemiei de coronavirus și efectelor economice ale acesteia, a clarificat ministrul.
În urmă cu două săptămâni, întrebat de Profit.ro dacă va apela la un împrumut de la Fondul Monetar Internațional, premierul Orban a răspuns că Guvernul va analiza un eventual împrumut de la FMI dacă va exista această posibilitate, precizând însă că până la acest moment nu a fost discutată această variantă și că astăzi nu sunt probleme de finanțare a cheltuielilor statului. El a amintit că un împrumut de la FMI impune și anumite condiții de restrângere a cheltuielilor bugetare, iar acum statul trebuie să intervină în favoarea fimelor, pe fondul coronavirus.
"Ne uităm la toate posibilitățile de finanțare. Intenționăm să folosim toate fondurile pe care le putem obține de la Comisia Europeană, acorduri fără condiții, și dacă vom identifica o oportunitate pe piețele internaționale, vom profita de ea. Piața locală, instituții internaționale și vânzarea de datorie pe piețele externe - asta e ordinea opțiunilor noastre", a spus astăzi Cîțu.
Guvernul intenționează să utilizeze fonduri dintr-un acord de împrumut de 500 milioane euro în derulare cu Banca Mondială și analizează alte instituții financiare internaționale, precum Fondul Monetar Internațional (FMI) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pentru măsuri țintite legate de epidemia de coronavirus. Astfel de acorduri nu vor include și condiții.
"Principala mea preocupare acum este să mă asigur că oamenii își primesc salariile, pensiile și ajutoarele de șomaj la timp", a spus Cîțu.
Economiștii estimează o recesiune de până la 6,6% pentru România anul acesta, dar Cîțu spune că nu este atât de pesimist.
"Mă aștept la o recuperare în V pentru România și de asta este important să folosim măsuri țintite în această perioadă pentru a menține cpacitățile de producție. Nu vrem să ne irosim muniția", a declarat ministrul.
Ministrul a spus și că nu se așteaptă ca agențiile de rating să retrogradeze imediat România, deoarece șocul economic legat de virus este unul excepțional, iar guvernul rămâne angajat în ce privește consolidarea fiscală.
În 2009, România a încheiat pe doi ani un acord de împrumut de circa 20 de miliarde de euro cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială. În timp ce banii de la Comisia Europeană și BM au ajuns la Guvern, din acordul cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, aproape 10 miliarde de euro au ajuns la BNR, 2,2 miliarde de euro la Guvern, în timp ce restul de sub 1 miliard, sumă rezervată tot pentru Guvern, nu a mai fost împrumutată.
Acordul din 2009-2011 a fost urmat de alte două acorduri de tip preventiv, din care autoritățile nu au mai tras fonduri, în periadele 2011-2013 și 2013-2015.
