Ordonanța care schimbă impozitarea contractelor part-time, prezentată anterior în exclusivitate de Profit.ro, a fost publicată în Monitorul Oficial și trebuie aplicată de la 1 august. Forma finală aprobată de Executiv relevă că statul a renunțat la ideea de a cere o declarație pe propria răspundere persoanelor care realizează în aceeași lună venituri din salarii în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, gândindu-se acum la o altă procedură, care va fi stabilită de Ministerul Finanțelor.
Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională asupra acestei ordonanțe, pentru încălcarea dreptului de proprietate al angajatorului, prin obligarea acestuia de a plăti contribuții sociale mai mari decât munca prestată de salariat în baza raporturilor de muncă. Până la acest moment, nu există o astfel de inițiativă din partea Avocatului Poporului.
În prezent, baza lunară de calcul al contribuțiilor sociale obligatorii datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora o reprezintă suma câștigurilor brute din salarii sau asimilate salariilor realizate de persoanele fizice, asupra cărora sunt datorate contribuțiile sociale individuale.
Ca urmare, pentru veniturile realizate în baza contractelor individuale de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, inclusiv în cazul celor care prevăd plata în acord, al căror nivel este sub cel al salariului minim brut pe țară garantat în plată, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuțiilor sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este venitul realizat, chiar dacă acesta este sub nivelul salariului minim.
În cazul în care o persoană cumulează din mai multe contracte de muncă venituri mai mari decât salariul minim, baza de calcul va rămâne, ca în prezent, totalul veniturilor. În rândul persoanelor care lucrează utilizând contracte part-time au existat temeri că Guvernul ar putea decide să calculeze contribuții la nivelul salariului minim pentru fiecare contract, separat, dacă valoarea acestuia este mai mică de 1.450 de lei, indiferent că persoana respectivă obține per total, din mai multe contracte, venituri peste salariul minim.
Guvernul arată că, din analiza evoluției numărului contractelor de muncă cu timp parțial, se constată faptul că, în perioada 2012-2016, numărul contractelor de muncă cu timp parțial înregistrate la Inspecția Muncii a avut o evoluție ascendentă. La 31 decembrie 2016, numărul acestora a ajuns la 1.129.663 contracte cu timp parțial, în creștere cu 3,7 % față de aceeași perioadă a anului anterior, iar ponderea contractelor cu timp parțial în totalul contractelor de muncă active s-a majorat de la 15,8% în 2012 la 18,1% în 2016.
Potrivit datelor, numărul salariaților activi era de 5.478.666 la 31 decembrie 2016, în timp ce numărul contractelor cu normă întreagă era de 5.109.504, context în care Guvernul apreciază că numărul persoanelor care aveau numai un singur contract de muncă și acela cu timp parțial era de 369.162 persoane.
Numărul asiguraților cu contract de muncă cu norma întreagă din evidență la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 767.347 persoane (16,5%). Din aceștia, 282.883 persoane (36,9%) aveau venituri medii brute de 753 lei.
Numărul asiguraților cu contract de muncă cu timp parțial din evidență la nivelul lunii decembrie 2016, care aveau un venit până sau egal cu salariul de bază minim brut garantat în plată, era de 592.068 persoane (83,2%). Din aceștia, 587.158 persoane (99,2%) aveau venituri medii brute de 513 lei.
Guvernul arată că, din corelarea informațiilor menționate mai sus, rezultă că:
- există circa 1,1-1,2 milioane contracte de muncă cu timp parțial;
- 370.000 salariați activi au un singur contract de muncă, cu timp parțial;
- aproximativ 710.000 asigurați cu contracte de muncă cu timp parțial au un venit mediu brut de 903 lei/lunar (decembrie 2016);
- circa 282.000 persoane, deși aveau contract de muncă cu normă întreagă, erau înregistrate la Casa de Pensii cu un venit mediu brut de 753 lei, adică la 60,2 % din salariul de bază minim brut, de 1.250 lei.
"Prin urmare, se constată necesitatea implementării unor măsuri fiscale care să asigurare plata de către angajator a contribuției pentru pensii și sănătate la nivelul salariului minim pentru toți salariații, inclusiv pentru cei cu timp parțial de lucru și cei cu plata în acord, în scopul protejării și acestor categorii de salariați prin prisma drepturilor de pensii și de ocrotire a sănătății", este concluzia Guvernului.
Justificarea este aceea că măsura are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă, generrând o practică de „muncă la gri”. Astfel, angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o bază de calcul diminuată față de cea reală.
Pentru acest an, impactul bugetar este estimat de Guvern ca fiind mult mai mic decât cel calculat anterior - când impozitul era pregătit să fie introdus din luna iunie în loc de luna august - și anume la 190 de milioane de lei (150 de milioane de lei încasări suplimentare din contribuții sociale și 40 de milioane de lei din contribuții de sănătate), față de 600 de milioane de lei.
