Rezultatele 1 - 25 din 39 pentru "part-time"

Deși, după cum anunța și deputatul PNL Raluca Turcan, încă din 26 aprilie comisia de buget a Senatului a întocmit raport favorabil proiectului liberal pentru stoparea așa numitei supraimpozitări a contractelor part-time, inițiativa nu fost inclusă pe ordinea de zi a senatorilor pentru a fi și votată. Conform informațiilor Profit.ro, liberalii nu au solicitat Biroului Permanent al Senatului includerea proiectului în dezbaterea plenului Senatului pentru că PSD nu susține eliminarea impozitării. Prin urmare, proiectul a fost adoptat tacit, prin depășirea termenului de dezbatere, iar acum va fi transmis pentru vot final Camerei Deputaților, unde inițiativa ar putea constitui doar o pârghie pentru negocieri politice între partidele din coaliție.

Deputatul PNL Raluca Turcan anunță că în comisia de Buget a Senatului a fost adoptat proiectul PNL pentru stoparea supra-impozitării part-time.

Introducerea suprataxării contractelor de muncă cu timp parțial (part-time) la mijlocul anului trecut a determinat trecerea a 19% dintre contractele de acest tip la regimul de lucru cu normă întreagă, potrivit datelor raportate de angajatori către ANAF prin intermediul formularului fiscal D112. Autoritățile nu au furnizat până acum un impact al introducerii suprataxării contractelor part-time, dar, foarte probabil, pe lângă contractele care au fost transformate în normă întreagă, au fost numeroase și cele care efectiv au fost eliminate.

După ce, în a doua jumătate a anului trecut, aplicările pentru joburile part-time au scăzut ca urmare a deciziei de a fi impozitate la nivelul salariului minim pe economie, în 2023 pare că românii reîncep să se uite către această variantă de a-și suplimenta veniturile.

Finanțele s-au descurcat bine în acest an cu menținerea sub control a deficitului bugetar, dar situația se complică pe final de an, în contextul în care dinamica veniturilor încetinește și taxele și impozitele pe consum au început să aducă bani sub așteptări, spune Valentin Tătaru, economistul șef al ING Bank România, la Maratonul Fiscalității, organizat de Profit News TV. Anul viitor va fi mult mai dificil, în contextul în care economia încetinește și statul nu va mai beneficia de creșterea nominală de peste 20% a produsului intern brut umflată de inflație. Creșterea pensiilor cu 12,5% este considerată rezonabilă de către economistul ING, care atrage însă atenția că și în 2023 inflația se va menține ridicată, ceea ce va duce la scăderea veniturilor reale.

PSD a luat decizia de a nu mai susține majorarea de la 1 ianuarie 2023 a impozitelor pentru locuințe, au declarat surse din interiorul partidului pentru Profit.ro. Noua poziție a social-democraților nu a a fost discutată, încă, în cadrul coaliției de guvernare, din care fac parte și PNL și UDMR. La mijlocul lunii octombrie, Senatul a adoptat creșterea impozitului pe locuință, de anul următor, prin majorarea bazei impozabile cu aproximativ 50%, mișcare anunțată anterior de Profit.ro. Proiectul adoptat de Senat, inclusiv cu voturile PSD, este acum la Camera Deputaților.

Măsura introdusă de autorități a determinat trecerea unui număr important de contracte cu timp parțial către normă întreagă în cazurile de muncă "la gri". Pe de altă parte, criticii spun că măsura a dus la dispariția unui număr mare de contracte part-time. Adevărul este, probabil, la mijloc,

Impozitul pe clădiri va crește de anul următor cu aproximativ 50%, conform unor amendamente aduse de Senatori proiectului de lege care aprobă ordonanța 16 a Guvernului, prin care autoritățile au introdus o serie de schimbări fiscale ample. Noul mecanism de impozitare a fost pregătit de Ministerul Finanțelor și trimis Comisiei de buget a Senatului, unde a fost însușit de către senatori PNL și PSD. Totodată, au fost respinse mai multe amendamente care ar fi eliminat suprataxarea muncii part-time, propuse de parlamentari USR și chiar PNL, precum și inițiative ale USR pentru eliminarea restricțiilor în ce privește veniturile din consultanță obținute pe microîntreprindere.

Noile impozite impuse pentru locuințe, pregătite să fie majorate cu 50%, cum a anunțat Profit.ro, vor conduce la sume de plată suplimentare pornind de la 100 lei și ajungând și până la peste 400 lei în plus, în funcție de cota de impozitare.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, confirmă ideea creșterii impozitului pe locuință, anunțată de Profit.ro, susținând totodată că impactul unei eventuale creșteri de impozite nu va fi la persoanele cu venituri mici.

Motivul - banii pe care primăriile ar urma să îi obțină în plus din impozitele mărite pe proprietăți.

Numărul contractelor cu timp parțial de lucru a intrat în septembrie pe un trend de creștere pentru prima dată de la finele lunii iunie, arată datele analizate de Profit.ro. În iulie și august, segmentul de contracte cu normă parțială a scăzut constant, după cum se poate vedea și din graficele de mai jos, în contextul în care Guvernul a introdus o taxare mai ridicată asupra acestui tip de contracte, deși cu un număr mare de excepții, cum ar fi tinerii, pensionarii, ucenicii sau cei care au venituri salariale cel puțin la nivelul unui salariu minim. Minimul în ce privește contractele cu timp parțial a fost atins pe 2 septembrie, când au fost înregistrate 924.882 contracte, iar ulterior, au avut loc creșteri în fiecare zi.

Numărul contractelor cu timp parțial de muncă a scăzut în luna iulie cu 91.195, potrivit calculelor Profit.ro pe baza datelor primite de la Inspecția Muncii. În același interval, finalul lunii iulie față de finalul lunii iunie, numărul de contracte cu normă întreagă a urcat cu 73.981. Aceste evoluții sunt importante în contextul în care de la începutul lunii august a intrat în vigoare o măsură de creștere a taxării contractelor cu normă parțială, adoptată pe data de 15 iulie. Cel puțin o parte a contractelor cu timp parțial desființate, preponderent cu 1 oră, 2 ore sau 4 ore, par să se regăsească în contracte de muncă cu normă întreagă (8 ore). Datele disponibile până acum nu sunt încă, suficiente pentru a trage o concluzie, având în vedere, de exemplu, că nu a fost cuantificat, încă, impactul preavizelor, dar este nevoie de informații detaliate, analizate în context, "nu isteric și pentru capital de imagine", atrage atenția Mihaela Grigore, expert în legislația muncii.

Pachetul de modificări fiscale adoptat în iulie de Guvern introduce o serie de schimbări cu aplicabilitate chiar din luna august. Astfel, din august contribuțiile la contractele part time sub nivelul salariului minim pe economie vor fi calculat la salariul minim, costurile suplimentare fiind stabilite în sarcina angajatorului. Restricția privind contractele part time are, însă, și un număr foarte mare de excepții. De asemenea, tot din august cresc accizele la țigarete, produse din categoria tutun încălzit și alcool, iar câștigurile din jocuri de noroc vor fi impozitate mai dur.

Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, afirmă că modificarea bazei de calcul pentru plata asigurărilor sociale și de sănătate la contractele part-time va limita munca la negru, având în vedere că, în realitate, în spatele unui contract de 2 ore angajații muncesc de fapt 8 ore. Această realitate ar fi fost recunoscută chiar de antreprenori, potrivit ministrului.

Una dintre schimbările importante care au apărut în ultimul an pe piața muncii și care au marcat puternic comportamentul candidaților și angajaților deopotrivă a fost creșterea exponențială a interesului pentru joburile full time din companiile mari. De altfel, potrivit unui sondaj realizat la începutul anului de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România, în rândul candidaților se înregistrează cel mai scăzut nivel al ultimilor ani în ceea ce privește intenția de a pleca la muncă în străinătate sau de a lucra pe cont propriu, fie ca freelancer ori ca antreprenor.

Plenul Camerei Deputaților, cameră decizională, a adoptat prin vot eliminarea din Codul Fiscal a supraimpozitării contractelor de muncă part-time, parte a aceluiași proiect de lege inițiat în vară de peste 50 de parlamentari PNL, printre care actualul ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, care prevede și eliminarea supraaccizei la carburanți.

Comisia de Buget-Finanțe a Camerei Deputaților a dat practic undă verde formei proiectului adoptate tacit de Senat în octombrie. Ceea ce, după cum a atras atenția Profit.ro, pune o mare problemă din perspectiva legislației europene: nivelul accizelor la benzină și motorină din proiectul de lege este inferior accizelor minime impuse statelor membre de Uniunea Europeană.

În rândul populației cu vârsta cuprinsă între 15-74 ani din UE, 230 milioane persoane erau angajate în 2018, 17 milioane nu avea un loc de muncă și 134 erau inactive din punct de vedere economic, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Programul de guvernare al Partidului Național Liberal prevede, la capitolul Muncă, eliminarea supraimpozitării contractelor part-time, evaluarea impactului Legii salarizării unitare, cu „restabilirea echilibrului între stat și privat” și stabilirea salariului minim după un mecanism „obiectiv și predictibil”.

Principalul motiv pentru cetățenii din Uniunea Europeană care lucrau anul trecut în regim part-time era că "nu și-au găsit un loc de muncă cu normă întreagă" (26%), urmat de "îngrijirea copiilor sau a persoanelor aflate în incapacitate" (24%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Ponderea persoanelor cu vârsta între 20 și 64 de ani din Uniunea Europeană care lucrau anul trecut în regim part-time reprezenta aproape o cincime (19%) din totalul persoanelor care aveau un loc de muncă în UE, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Un proiect de lege, susținut atât de parlamentari de la opoziție, cât și de la putere, propune facilitarea angajării elevilor din sistemul de învățământ profesional, tehnic și dual. Totodată, un al proiect al opoziției propune scutirea de impozit pe venit pentru elevii astfel angajați și impozit redus pentru absolvenți. Măsurile sunt văzute ca soluții pentru menținerea forței de muncă calificate în România, cât și de încurajare a firmelor să investească în dezvoltarea învățământului profesional dual.

Angajații cu normă întreagă nu vor mai fi obligați să plătească impozit și contribuții de sănătate pentru veniturile obținute din al doilea contract de muncă cu timp parțial sau din orele suplimentare efectuate în limita a 32 de ore lunar, confom unui proiect de lege.

Angajații part-time, din cele patru categorii cuprinse în OUG-ul avizat joi de Consiliul Economic și Social (CES), vor plăti contribuții sociale doar pentru sumele primite, restul, până la suma aferentă salariului minim pe economie, urmând a fi suportată de angajator, în condițiile în care exista riscul ca unii angajați să renunțe la o parte din cele 1,2 milioane de contracte part-time, a afirmat joi ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.