Ministrul Mediului din Guvernul PNL Orban, Costel Alexe, se pregătește să semneze un ordin menit să pună în aplicare o lege intrată în vigoare în urmă cu 2 ani și față de adoptarea căreia atât el personal, în calitate de deputat, cât și partidul din care face parte, s-au opus, și care permite scoatarea de suprafețe din arii naturale protejate în scopuri miniere.
Astfel, a fost elaborat un proiect de ordin al ministrului Mediului privind aprobarea Modalității de modificare a limitelor unei arii naturale protejate de interes național prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acesteia, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare.
"În anul 2018 a fost publicată Legea nr. 158/2018 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007 care introduce ca un caz particular posibilitatea modificării limitelor ariilor protejate de interes național, prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acestora, dacă pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare. Legea nr. 158/2018 instituie, totodată, obligativitatea compensării suprafețelor scoase în afara limitelor ariilor naturale protejate generate de aceste situații derogatorii prin instituirea, prin grija și cheltuiala titularului de licență, a regimului de arie naturală protejată pe o altă suprafață adiacentă ariei naturale protejate din care s-a efectuat scoaterea, situată oriunde pe granița acesteia, suprafața minimă adusă în compensare fiind echivalentă cu suprafața scoasă de pe teritoriul ariei naturale protejate, majorată cu zona-tampon", se arată în referatul de aprobare a proiectului de ordin.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Legea menționată a fost inițiată de PSD și ALDE, iar în expunerea ei de motive se arăta că aceasta este necesară întrucât exploatațiile miniere care se suprapun cu arii naturale protejate nu pot funcționa și riscă să fie închise, fiind vorba, în plus, de o situație neconstituțională, de aplicare retroactivă a legislației de mediu.
"De la bun început vreau să subliniez faptul că aprobarea acestei inițiative nu înseamnă că din momentul publicării în Monitorul Oficial cineva poate să scoată dintr-o arie naturală protejată un metru pătrat de pământ și să înceapă să exploateze resursele minerale. Prin proiectul propus se stabilește procedura care trebuie urmată, pentru ca terenurile care îndeplinesc condițiile impuse în proiectul de lege, și anume, să aibă perimetrele de exploatare a resurselor minerale neregenerabile aprobate prin hotărâre de Guvern înainte de apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2007, care se referă la regimul ariilor naturale protejate, să poată fi folosite în scopul pentru care au licența. Nu puține sunt cazurile în care s-au delimitat arii naturale având la bază repere stabilite empiric: după un drum de exploatare, o bornă kilometrică, ori un marcaj forestier. Toate acestea au determinat greșeli majore de înregistrare și au produs blocaje ale activității numeroșilor agenți economici. Cadastrul pentru ariile protejate, realizat destul de târziu, a scos la suprafață aceste nereguli, dar, din păcate, greșeala a fost făcută. Trebuie să facem aceste reparații, dar nu oricum, ci în concordanță cu legislația de mediu, care impune proceduri clare la scoaterea și introducerea unui teren într-o arie naturală. Compensarea, prin introducerea unei suprafețe care include și o zonă tampon în locul celei propuse spre a fi scoase, va avea, cu siguranță, caracteristici similare de biodiversitate. Evaluarea adecvată, solicitată de autoritățile de mediu pentru a modifica limitele unei arii naturale protejate, se face obligatoriu cu studiul de impact pentru suprafața în discuție și studiul științific pentru suprafața de introdus în arie. Toate aceste studii vor trece prin viza Consiliului Științific al Parcului, analiza Comitetului tehnic de analiză al Agenției de protecție a mediului și viza Academiei Române. Finalizarea procesului se va realiza printr-o hotărâre de Guvern, care va avea ca fundamentare toate avizele și acordurile prezentate anterior. Deci nu este obligatoriu ca orice suprafață solicitată a fi scoasă, în condițiile existenței licenței de exploatare, să primească aviz favorabil", declara deputatul PSD Eugen Neață pe 4 aprilie 2018, la dezbaterea în plenul Camerei Deputaților a proiectului de lege.
PNL, în schimb, s-a opus legii, chiar prin vocea lui Costel Alexe.
"În ultimul timp, alianța PSD-ALDE ne-a obișnuit să vină în cascadă cu o serie de proiecte legislative care aduc atingere fondului forestier național. Prin acestea se instituie tot felul de excepții, așa încât excepția, de fapt, devine regulă. Din păcate, și această inițiativă legislativă se înscrie în același siaj: aprobarea punctuală a exploatării în zona ariilor protejate. După cum bine știm, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 reprezintă actul normativ care transpune prevederile legislației comunitare în domeniu. Prin toate aceste inițiative, care aduc atingere regimului ariilor naturale protejate, România nu face altceva decât să vină în contradicție cu tratatele internaționale pe care le-a semnat, iar încălcarea lor ar atrage sancțiuni financiare extrem de costisitoare. Mai mult decât atât, prin acest act normativ se încalcă și Constituția României, respectiv, principiul priorității dreptului european, în raport cu dreptul național, consacrat de-a lungul timpului de Curtea de Justiție Europeană. Având în vedere aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege", declara deputatul PNL Costel Alexe, actualmente ministru al Mediului, la dezbaterea din plen din urmă cu doi ani.
De altfel, după adoptare, un număr de 29 de senatori de la PNL, USR și PMP au reclamat legea la Curtea Constituțională, fără succes însă.
Cei de la UDMR au votat și ei împotrivă, însă din alte motive.
"Ceea ce facem astăzi, printr-o legiferare în legislația românească, nu este altceva decât o supralegiferare, pentru că mecanismul european spune foarte clar: "Da, sunt situații în care interesul național, interesul ca infrastructură, interesul de a dezvolta economic, poate să creeze o situație în care, prin compensare, prin ajustări conform Directivei Europene, să poată să fie făcută", ceea ce credem noi astăzi că nu se poate. Pe de altă parte, stimați colegi, mai este o altă problemă pe care am pus-o în dezbateri în comisiile Camerei Deputaților, aceea că, dacă la ora actuală, pentru câteva proiecte miniere este necesar un astfel de proiect legislativ, conform inițiatorilor, atunci Guvernul să ne furnizeze exact lista acelor proiecte economice care pot fi vizate de proiectul de lege. Nici până la ora actuală Guvernul nu ne-a furnizat aceste informații! Deci, în primul rând, se poate face scoaterea din zonele de protecția "Natura 2000" și la ora actuală, prin Mecanismul European de Compensare. Nici la ora actuală nu există o transparență totală despre ce situri miniere vorbim, atunci când vorbim de dezvoltare economică", a arătat atunci deputatul UDMR Atilla Korodi.
Acum, proiectul de ordin de ministru al Mediului prevede că, pentru modificarea limitelor unei arii naturale protejate de interes național prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acesteia, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare, titularii de licență minieră trebuie să depună la autoritatea de mediu următoarele documente:
a) cerere de modificare a limitelor ariei naturale protejate de interes național;
b) copia hotărârii de Guvern care atestă că la data de 29 iunie 2007, era aprobată licență de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare, pe suprafața pentru care se solicită eliminarea din aria naturală protejată de interes național;
c) studiul de fundamentare științifică ce atestă valoarea de conservare a suprafeței ce va fi introdusă în aria naturală protejată de interes național în vederea compensării suprafeței ce se elimină din aceasta. Suprafața care se introduce trebuie să îndeplinească condițiile avute în vedere la desemnarea unei arii naturale protejate, în condițiile art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările ulterioare;
d) documentația cartografică cu limitele descriptive ale suprafeței care se introduce în aria naturală protejată; limitele descriptive să fie realizate astfel încât să permită evidențierea punctelor comune între limitele descriptive ale ariei protejate care se modifică și limitele descriptive ale suprafeței care se atașează acesteia; limitele în sistemul de proiecție STEREO 70 sau GIS ale suprafeței ce se introduce în aria naturală protejată( se va anexa formatul shape-file) și evidențierea categoriilor de folosință a terenurilor;
e) documentația cartografică cu noile limite descriptive ale ariei naturale protejate, rezultate după înlăturarea, din aceasta, a perimetrului exploatării miniere, a drumurilor de acces la exploatare și a zonei tampon în lățime de minim 100 de metri pe toată lungimea de grănițuire; limitele în sistemul de proiecție STEREO 70 sau GIS ale suprafețelor ce se elimină din aria naturală protejată (se va atașa formatul shape-file);
f) suprafața și situația juridică a terenurilor ce se introduc în aria naturală protejată, cu precizarea formei de proprietate și a proprietarilor la data la care sunt propuse să fie incluse în aria protejată;
g) hotărârile consiliului comunal, orășenesc, municipal sau județean, după caz, de avizare a suprafeței administrative ce va urma să facă parte din aria naturală protejată;
h) avizul Academiei Române pentru suprafața propusă spre introducere în aria naturală protejată de interes național;
i) dovada deținerii terenurilor aduse în compensare (contracte de vânzare-cumpărare, schimb de terenuri, donație, concesiune sau alte înscrisuri care dovedesc posesia, sau acceptul scris al proprietarilor de terenuri pentru includerea terenului în aria naturală protejată);
j) documentație cartografică cu limitele descriptive și în sistemul de protecție STEREO 70 sau GIS pentru suprafața a cărei scoatere din aria naturală protejată se solicită; limitele descriptive se realizează astfel încât să permită evidențierea punctelor comune între limitele descriptive ale ariei protejate care se modifică și limitele descriptive ale suprafeței care se elimină din aria naturală protejată;
k) Orice alte documente relevante, după caz.
După depunerea documentelor, direcția de specialitate din cadrul autorității publice centrale pentru protecția mediului va iniția proiectele de acte normative de modificare a limitelor ariilor naturale protejate de interes național vizate.
"Prezenta Modalitate de modificare a limitelor unei arii naturale protejate de interes național prin scoaterea unor suprafețe din interiorul acesteia, dacă, pentru suprafețele respective, la data de 29 iunie 2007, erau aprobate, prin hotărâre a Guvernului, licențe de concesiune pentru exploatarea de resurse minerale neregenerabile, în temeiul legislației miniere în vigoare nu produce efecte asupra celorlalte statute ale ariei naturale protejate (comunitar, internațional), respectiv suprafețele eliminate din aria naturală protejată de interes național își păstrează statutul de sit de importanță comunitară sau arie specială de protecție avifaunistică dacă beneficiau de acest statut", se mai menționează în draftul de ordin.
