Statul român a fost reclamat la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington de către o companie din Cipru care controlează în România firma ce operează parcul eolian Chirnogeni din Dobrogea, cu putere instalată de 80 MW și pus în funcțiune în 2013.
Astfel, vehiculul juridic EP Wind Project (Rom) Six Ltd. din Cipru a înregistrat la ICSID o solicitare de declanșare a unei proceduri de arbitraj, acuzând România, reprezentată de Ministerul Economiei, de încălcarea Tratatului privind Carta Energiei. Este vorba de un acord internațional încheiat în 1994 de statele din Europa și fosta Uniune Sovietică ce statuează principiile colaborării internaționale în domeniul energiei și care conține și prevederi privind protecția investițiilor străine în sectorul energetic.
Contactate de Profit.ro pentru detalii, niciuna dintre cele două părți nu a transmis o declarație până în momentul publicării acestui articol.
EP Wind Project (Rom) Six Ltd. controlează în România firma EP Wind Project (Rom) Six SA, operatorul parcului eolian Chirnogeni. Este neclar cine controlează în prezent EP Wind Project (Rom) Six Ltd.
În 2012 s-a anunțat oficial că în proiectul parcului eolian Chirnogeni au intrat fondul de investiții multinațional Marguerite (cu o participație de 50%) și fondul de private equity înregistrat în Cehia EnerCap Power Fund (30%), restul de 20% rămânând în posesia dezvoltatorului inițial, EP Global Energy din Cipru, parte a Paraskeveides Group.
Fondul Marguerite este specializat în plasamente în proiecte de energie regenerabilă și are ca principali investitori Banca Europeană de Investiții (BEI), precum și 5 mari bănci de stat din țări membre ale Uniunii Europene, respectiv KfW (Germania), Instituto de Credito Oficial (Spania), Cassa Depositi e Prestiti (Italia), Caisse des Dépôts et Consignations (Franța) și Bank Gospodarstwa Krajowego (Polonia).
În prezent, însă, Marguerite prezintă oficial proiectul Chirnogeni ca fiind unul din care s-a retras, fără să precizeze momentul exact al retragerii.
Pe de altă parte, pe site-ul cehilor de la EnerCap se menționează că "EnerCap continuă să co-administreze proiectul (Chirnogeni – n.r.) alături de dezvoltator (EP Global Energy – n.r.), care și-a păstrat o participație minoritară".
Parcul eolian Chirnogeni, cu putere instalată totală de 80 MW, compus din 32 de turbine produse de germanii de la Nordex având o capacitate individuală de 2,5 MW fiecare, a fost pus în funcțiune în toamna lui 2013. El a fost construit cu sprijinul unui credit sindicalizat de 60 milioane euro de la Erste, ING și Unicredit, plus un împrumut de 31 milioane euro acordat de Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Costurile totale ale proiectului s-au ridicat la circa 130 milioane euro.
Este foarte posibil ca litigiul împotriva României demarat la ICSID de către EP Wind Project (Rom) Six Ltd. să fie legat de faptul că, din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți. De asemenea, a fost plafonată acreditarea capacităților de producție de energie regenerabilă noi pentru accesul la schema de sprijin pe bază de certificate verzi. La debut, schema a fost cea mai generoasă de acest tip din Europa.
Potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice (MFP), EP Wind Project (Rom) Six SA, operatorul parcului eolian de la Chirnogeni, a înregistrat în perioada 2014-2018 inclusiv pierderi cumulate de peste 275 milioane lei.
Dat fiind stadiul incipient al procedurii, dar și, în general, principiile de bază și regulile arbitrajului la ICSID, o rezolvare amiabilă a disputei este, teoretic, în continuare posibilă. De asemenea, în acest stadiu al procedurii, pretențiile la despăgubiri ale reclamanților sunt de principiu, aceștia afirmând că au fost prejudiciați prin măsuri ale pârâtului, o formulare concretă a unei cereri de despăgubire, într-un cuantum precis, urmând a fi înaintată într-o etapă ulterioară.
Tratatul internațional Carta Energiei din 1994, semnat și ratificat și de către România, prevede, printre altele, că investițiile în proiecte energetice ale unei companii dintr-o țară semnatară în alta "se vor bucura de cele mai constante mãsuri de protecție și siguranță și nici o parte contractantã nu va afecta sub nicio formă, prin mãsuri nejustificate sau discriminatorii, activitãțile lor de management, întreținere, folosire, fructificare sau înstrãinare".
O reclamație similară împotriva statului român a fost înaintată în urmă cu doi ani la ICSID de către mai mulți dezvoltatori de parcuri fotovoltaice, procedura de arbitraj fiind încă în curs. În ambele spețe, reclamanții sunt reprezentați de aceeași casă de avocatură, respectiv prestigioasa firmă americană King & Spalding, printre ai cărei partenerii se numără și fostul procuror general adjunct și procuror general interimar al Statelor Unite, Sally Yates.
După cum a relatat în exclusivitate Profit.ro, în arbitrajul României cu dezvoltatorii de parcuri fotovoltaice care a debutat în 2018, reclamanții au solicitat recent Camerei Deputaților de la București documentele pe baza cărora au fost fundamentate legislația românească inițială privind sprijinirea producției de energie verde și modificările pe care aceasta le-a suferit în timp.
