Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al UE și Direcția Națională Anticorupție (DNA) din România efectuează cercetări cu privire la o posibilă infracțiune de deturnare de fonduri europene în cadrul unui proiect al Primăriei Municipiului București, aprobat și început în mandatul de primar general al fostului președinte Traian Băsescu, de dotare cu utilități a zonei de nord a Capitalei, de care ar fi beneficiat omul de afaceri Puiu Popoviciu, aflat în prezent la Londra și condamnat definitiv în 2017 la 7 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu și dare de mită în dosarul Ferma Băneasa, au declarat, pentru Profit.ro, surse juridice.
Șefii celor mai mari bănci din România vor dezbate cu celebrul economist Nouriel Roubini starea reală a economiei și perspectivele izbucnirii unei noi crize. Te așteptăm la eveniment! Click pentru detalii și înregistrare
Potrivit legislației europene, dat fiind că este vorba de bani din bugetul Uniunii Europene, speța ar putea ajunge, fie de la OLAF, fie de la procurorii români, la noul Parchet European condus de fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi, după operaționalizarea deplină a noii instituții.
Decizia privind numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror-șef european a fost semnată miercuri de președintele Parlamentului European David Sassoli și de către ministrul finlandez al Afacerilor Europene Tytti Tuppurainen. Președintele PE și ministrul finlandez al Afacerilor Europene, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, au semnat decizia de numire a Laurei Codruța Kovesi, care devine astfel primul procuror-șef european.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Ca președinte al României, Băsescu a numit-o pe Kovesi procuror general în 2006 și procuror-șef al DNA în 2013.
Instanța a mai hotărât atunci și sesizarea DNA, precum și a organelor antifraudă românești și europene, pentru o posibilă deturnare de fonduri UE la proiectul prin care Primăria Capitalei a dotat cu utilități zona în care se află investițiile lui Popoviciu.
"În temeiul dispozițiilor art. 267 din Codul penal, dispune sesizarea organelor de urmărire penală Departamentul pentru luptă antifraudă (DLAF), oficiul European de luptă antifraudă al Uniunii Europene (OLAF), DNA, cu privire la infracțiunea de deturnare de fonduri europene referitoare la proiectul Primăriei Municipiului București, privind zona de Nord a Municipiului București, privind reabilitarea și amenajarea aducțiunii de apă, preluare apă pluvială și apă menajeră – canal, racordare la rețeaua de gaze, racordare la rețeaua electrică și constituirea de căi de acces și drumuri, precum și realizarea altor facilități, în vederea cercetării și urmăririi penale cu privire la faptele și persoanele ce au legătură cu respectivul proiect", se arată în decizia Curții de Apel București. Motivarea acesteia nu a fost încă redactată.
Potrivit surselor citate, instituțiile menționate au fost sesizate și cercetează speța.
"Un dosar având ca obiect aspectele menționate de dumneavoastră este înregistrat pe rolul instituției noastre și se află în lucru, cercetările fiind efectuate cu privire la presupuse fapte cu incidență penală ce atrag competența de soluționare a DNA", a transmis Direcția, la solicitarea Profit.ro.
Cei de la OLAF nu au infirmat și nici confirmat explicit informația, invocând exigența de a proteja "confidențialitatea oricărei posibile investigații și a posibilelor proceduri judiciare subsecvente, datele personale și drepturile procedurale".
Proiectul intrat în vizorul organelor penale și antifraudă a fost inițiat în mandatul de primar al Capitalei al lui Traian Băsescu și prevedea accesarea de fonduri prin programul Coeziune Economică și Socială PHARE 2001-2002. Terenurile pe care s-au construit utilitățile și drumurile au fost donate Municipiului București de către Băneasa Investments SA, firmă controlată indirect de Popoviciu. În procesul civil, instanța de judecată a anulat respectivele contracte de donație.
"Pentru edificarea noilor construcții, a fost necesară obținerea unor aprobări, planuri urbanistice generale, planuri urbanistice zonale, care prevedeau construirea de drumuri, legături de acces, intrări-ieșiri la rețeaua de drumuri existente. Totodată, era necesar ca terenul respectiv să poată fi conectat la toată infrastructura existentă, să aibă acces la sursele de electricitate, de gaze, de apă și canal, pentru edificarea construcțiilor respective. Deoarece valoarea acestor lucrări era deosebit de mare și semnificativă, au fost întreprinse acțiuni prin care acestea urmau să fie realizate de către Primăria Generală a Municipiului București. Această instituție a accesat fonduri europene și a contribuit, astfel, la realizarea proiectului aflat în desfășurare pe suprafața de teren menționată anterior. În schimbul acestor lucrări, Primăria Municipiului București a primit, prin două acte de donație, deși acest lucru era ilegal, două suprafețe de teren, devenind astfel, în mod ilegal, proprietara de drept a acestora", arătau judecătorii în motivarea sentinței penale de condamnare a lui Puiu Popoviciu în dosarul Ferma Băneasa.
Potrivit hotărârilor CGMB de aprobare a investiției, valoarea totală a proiectului de dotare cu utilități a zonei era estimată la circa 10 milioane euro.
Luna aceasta, într-un context în care era vorba despre presupusele afaceri ale fiului fostului vicepreședinte american Joe Biden în România și despre speculațiile cu privire la legăturile acestuia cu Puiu Popoviciu, Traian Băsescu s-a referit public și la dosarul Ferma Băneasa, într-o emisiune de la B1 TV.
"Dacă Puiu Popoviciu a primit consultanță de la fiul lui Biden, aici sincer nu văd niciun inconvenient. Vă mai spun un lucru, poate o să supere multă lume, investiția aceasta pe care Popoviciu a făcut-o în Băneasa, pe un teren care, sigur, aparținea unui institut de cercetări - a fost acuzat referitor la modul cum s-a făcut transferul sau cum s-a utilizat terenul - dar acolo era un teren mlăștinos. Țineți cont că eram primar la vremea la care s-a aprobat PUZ-ul, deci proiectul. (...) Nu știu pentru care parte a afacerii a fost condamnat. Probabil pentru modul cum s-a transferat terenul, bănuiesc. Pentru că la Primărie a venit cu un certificat de proprietate, care nu a putut fi pus sub semnul întrebării. Dacă bine îmi aduc aminte, era o coproprietate cu institutul de cercetări. Cert este că din taxele și impozitele din Băneasa, de pe construcții, cred că se colectează anual sume cu mult mai mari decât valoarea terenului", a spus Traian Băsescu la B1 TV, potrivit Hotnews.
Potrivit unei serii de amendamente la legislația UE propuse de Comisia Europeană și adoptate de Parlamentul European în primăvara acestui an, a fost legiferată "obligația OLAF, precum și a tuturor instituțiilor, organismelor, oficiilor și agențiilor Uniunii și a autorităților naționale competente, de a raporta EPPO, fără întârzieri nejustificate, comportamentele infracționale suspectate referitor la care EPPO ar putea să își exercite competența". În plus, s-a decis că "Pe viitor, în statele membre participante la EPPO, OLAF va raporta infracțiunile suspectate către EPPO și va colabora cu acesta în cadrul investigațiilor sale".
După cum a relatat Profit.ro, Laura Codruța Kovesi va avea la dispoziție anul viitor un buget reprezentând mai puțin de un sfert din cel al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România, pe care a condus-o anterior, pentru a pune efectiv pe picioare instituția Parchetului European (European Public Prosecutor’s Office - EPPO), care ar trebui să devină complet operațională cel mai devreme în noiembrie 2020, conform legislației UE.
Astfel, potrivit proiectului de buget general al Uniunii Europene, EPPO va beneficia anul viitor de o alocare în sumă totală de 8,37 milioane euro. DNA are prevăzut pentru 2019 un buget de circa 35,5 milioane euro, adică 168,4 milioane lei, iar Legea bugetului de stat pe anul în curs estimează creșterea finanțării pentru DNA la peste 177 milioane lei în 2020.
"Alocarea pentru 2020 este destinată în principal acoperirii costurilor EPPO cu recrutarea și personalul, cu construcții, infrastructură și tehnologia informației, a costurilor operaționale legate de dezvoltarea și inițializarea sistemului EPPO de management al dosarelor și de punerea la punct a platformei IT de schimb de informații între biroul central al EPPO, procurorii europeni delegați și celelalte autorități judiciare și de aplicare a legii din statele membre, care constituie un element cheie al înființării și bunei funcționări a EPPO", se arată în proiectul de buget al UE pe 2020. Acesta ar putea fi modificat, în prezent având loc negocieri în acest sens la nivelul instituțiilor europene centrale și al statelor membre.
Printre primele măsuri pe care Kovesi va trebui să le ia în noua sa funcție se numără întocmirea unei liste de persoane propuse să ocupe extrem de importanta poziție de director administrativ al EPPO, care are calitatea de ordonator de credite pentru EPPO și răspunde de implementarea bugetului instituției. Potrivit legislației UE, directorul administrativ este numit de către Colegiul procurorilor europeni dintr-o listă de candidați propuși de procurorul-șef european, în urma unei proceduri de selecție deschise și transparente, în conformitate cu regulamentul intern de procedură al EPPO. În prezent, funcția este deținută interimar de către Olivier Salles, fostul responsabil de politicile bugetare și de personal interne ale UE
Parchetul European va efectua investigații transfrontaliere în cazuri de fraudă în care sunt implicate fonduri ale UE sau în cazuri de fraudă în materie de TVA la nivel transfrontalier care implică daune de peste 10 milioane euro.
