Electrocentrale București (ELCEN), furnizorul de agent termic al RADET, investește masiv pentru respectarea normelor de mediu impuse de UE și, în plus, cumpără anual certificate de emisii de gaze cu efect de seră în valoare de circa 50 milioane euro, în timp ce centralele termice individuale de apartament pe gaze poluează și nu plătesc nimic pentru asta, ceea ce este nedrept, a declarat administratorul special al ELCEN, Claudiu Crețu.
ULTIMA ORĂ Nouriel Roubini, "Dr. Doom", vine în România. Detalii AICI
"Referitor la emisii, aici este o nedreptate pe care am mai semnalat-o și o semnalez și în continuare. Sistemul centralizat, astăzi, ELCEN, vorbesc din perspectiva ELCEN, se conformează 100% la restricțiile de mediu. Avem sisteme de filtrare a aerului, dispersia noxelor se face la sute de metri și majoritatea mai spre marginea orașului, deci respectăm normele europene. Cu toate acestea, pentru emisiile de CO2, plătim certificate de emisii de gaze cu efect de seră în valoare aproximativă de 50 de milioane de euro pe an. Centralele individuale de apartament poluează la nivelul balconului, printre blocuri, printre locurile de joacă, și nu plătesc nici un leu", a spus Crețu, la o dezbatere pe tema viitorului sistemului centralizat de încălzire organizată de Expert Forum.
El a adăugat că, în alte state UE, se respectă strict principiul "Poluatorul plătește".
CITEȘTE ȘI Nu rata întâlnirea cu Nouriel Roubini la cea mai importantă conferință din 2019 - 11 noiembrie, JW Marriott"Săptămâna trecută a venit aici directorul termoficării din Copenhaga. Evident că, în țările normale, pe principiul "Vrem o țară ca afară!", se respectă principiul "Poluatorul plătește". Deci când vorbim de competitivitatea sistemelor (termoficare centralizată versus centrale individuale – n.r.), competitivitatea e foarte bună atunci când se face pe criterii egale. Sistemul centralizat nu cere favoruri, dar are nevoie, din partea decidenților, de condiții egale", a punctat administratorul special al ELCEN.
Introducerea unei taxe de mediu pentru centralele de apartament este cerută de mai mulți ani de către RADET, operatorul sistemului centralizat de încălzire din Capitală, și a fost discutată inclusiv în cadrul procesului de elaborare a Strategiei energetice naționale.
În decembrie anul trecut, un director din cadrul Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a vorbit în Parlament despre posibilitatea introducerii unei taxe de mediu pentru posesorii de centrale termice individuale de apartament. Ulterior, instituția a transmis public că, potrivit normelor în vigoare, nu are drept de inițiativă în privința emiterii sau modificării legislației primare în domeniu și nici cu privire la stabilirea politicilor de taxe și impozite ale statului.
"Noi am făcut o verificare, hai să zicem, poate nu cine știe ce adâncă, care e evoluția numărului de centrale termice individuale în ultimii 3 ani în România. Capacitatea acestor centrale a crescut de la 3.400 MW la 5.500 MW, în doar 3 ani, din 2015 în 2017", a declarat, în decembrie 2018, Viorel Alicuș, șeful Direcției generale eficiență energetică, surse regenerabile, cogenerare și energie termică din ANRE, invitat la dezbaterile Comisiei de Industrii a Camerei Deputaților pe marginea cererii președintelui Iohannis de reexaminare a proiectului modificării Legii termiei.
Alicuș a arătat că problematică este concentrarea mult mai mare de centrale individuale de apartament în zonele urbane, iar efectul acesteia este creșterea emisiilor de dioxid de carbon.
"Ne vom trezi, și ar fi bine să facem măsurătorile astea, că, cu toate că am desființat și am redus capacitățile în instalații de cogenerare, poate ineficiente, rezultatul este creșterea emisiilor de CO2 în aglomerări urbane, mai ales că aceste centrale de apartament nu au niște condiții de mediu impuse clar de legislația actuală. Ne gândim să vedem dacă nu există totuși soluții prevăzute în Directivele europene, pentru ca taxarea de mediu să poată fi impusă și acestor centrale individuale", a spus oficialul ANRE.
În aprilie 2016, RADET București anunța că a efectuat un studiu comparativ între costurile pentru consumatori ale sistemului centralizat de încălzire din Capitală și cele presupuse de o centrală termică de apartament, iar concluzia principală a studiului, că încălzirea centrală este semnificativ mai avantajoasă, se baza inclusiv pe premisa "iminenței"introducerii unei taxe de mediu pentru deținătorii de centrale termice individuale.
"Nimeni până acum nu v-a luat o taxă pentru că dumneavoastră dați la coș, la nivelul vecinului de deasupra dumneavoastră, noxe. El nu poate să își deschidă fereastra vara, când vă produceți apa caldă, pentru că îi dați în nas noxele. Azi nu vă pune nimeni să plătiți. Nu se știe ce se va întâmpla mâine", declara directorul general al RADET de atunci, Valentin Vițalariu.
Subiectul introducerii unei taxe de mediu pentru centralele termice de apartament a mai făcut valuri în 2014 și 2015. Astfel, în 2014, premierul de atunci, Victor Ponta, declara că, potrivit reglementărilor europene, din 2016, proprietarii de centrale individuale de încălzire vor fi obligați să plătească o taxă și au circulat zvonuri potrivit cărora cuantumul acesteia ar urma să fie de 30 lei/gigacalorie. Ulterior, în 2015, pe fondul criticilor publice, Ponta a revenit asupra temei și a declarat că Guvernul nu intenționează să taxeze centralele de apartament, iar ulterior subiectul s-a stins.
Instalarea de noi centrale termice individuale "de apartament" pe gaze naturale sau alți combustibili fosili ar trebui să fie interzisă cu totul în întreaga Uniune Europeană până cel târziu în 2030, ceea ce ar permite reducerea drastică a emisiilor de carbon a sectorului european de încălzire și aer condiționat, declara în februarie anul acesta, pentru Euractiv, coordonatorul unui proiect finanțat de UE privind decarbonizarea sectorului. Acesta arăta că o astfel de țintă ar trebui inclusă în Strategia de decarbonizare a UE până în 2050 și ar "elibera" cantități mari de gaze, care vor putea fi utilizate cu valoarea adăugată mai mare, în alte scopuri decât încălzirea rezidențială.
