Campania electorală din Franța a fost una dominată de scandaluri fără precedent, de la presupusele angajări fictive ale soției și copiilor candidatului de dreapta Francois Fillon, la folosirea fondurilor PE pentru a plăti colaboratori ai candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen.
La scurt timp după ce a câștigat primarele Les Republicains, Fillon era favorit în cursa pentru Elysee, amintește Al Jazeera. În săptămânile de după victoria sa, fostul premier era creditat cu până la 29% din intențiile de vot, cu patru puncte procentuale în fața principalei sale rivale, candidata Frontului Național, Marine Le Pen.
Cu numai câteva săptămâni înainte de scrutin, el a scăzut la 19% din intențiile de vot, fiind devansat nu numai de Le Pen, ci și de candidatul de centrul Emmanuel Macron și de cel de stânga Jean-Luc Melenchon, susține News.ro.
Potrivit BBC News, în spatele acestei prăbușiri s-au aflat acuzațiile că și-ar fi angajat fictiv soția, pe Penelope Fillon, ca asistent parlamentar. Ea ar fi încasat aproape un milion de euro, pe o perioadă de cel puțin opt ani, începând cu 1998.
Angajarea rudelor este legală în Franța, însă scandalul are în spate acuzații că Penelope nu ar fi muncit, de fapt.
Ulterior, au apărut informații că fostul premier și-ar fi angajat și copiii în perioada în care aceștia erau elevi, apoi studenți. Potrivit presei care a publicat acuzațiile, una dintre fiice ar fi fost, de fapt, în Belgia în perioada în care ar fi trebuit să lucreze pentru tatăl ei.
Fillon și-a cerut scuze pentru plăți, dar a refuzat să se retragă. El susține că totul a fost legal și că este vorba de un “asasinat politic” menit să le nege francezilor dreptul de a alege un candidat de centru-dreapta.
Cifrele sale în sondaje au intrat în cădere liberă, iar autoritățile l-au plasat sub anchetă oficial și chiar i-au percheziționat locuința la începutul lunii martie. Într-un sondaj dat publicității joi, el era creditat cu 20% din intențiile de vot, dar urcase pe locul al treilea, după Emmanuel Macron și Marine Le Pen.
Potrivit CNN, dezastrul campaniei lui Fillon a dus la ridicarea fostului ministru de Finanțe Emmanuel Macron, chiar dacă și acesta a fost nevoit să respingă acuzațiile că ar fi avut o relație extraconjugală cu un bărbat și să își ceară scuze pentru că a condamnat trecutul clonial francez în Algeria.
Acum, singurul obstacol ce ar putea apărea în calea victoriei sale pare să fie liderul Frontului Național, Marine Le Pen. Însă și aceasta are propriile ei probleme.
Săptămâna trecută, procurorii francezi au cerut Parlamentului European să îi ridice imunitatea lui Marine Le Pen, într-un nou dosar legat de suspiciuni de angajări fictive ale unor asistenți parlamentari ai Frontului Național.
Mai exact, anchetatorii încearcă să stabilească dacă Frontul Național a organizat un sistem pentru remunerarea cadrelor formațiunii sale cu fonduri publice UE, prin intermediul unor contracte de asistenți parlamentari.
Judecătorii de instrucție i-au inculpat în dosar pe Charles Hourdace, angajat la un moment dat la filiala FN din Nanterre, și pe șefa de cabinet a lui Le Pen, Catherine Griset.
Marine Le Pen a dezmințit deja toate acuzațiile aduse, însă reprezentanții Parlamentului European au decis să-i pună poprire pe jumătate din salariu și indemnizațiile zilnice pentru a recupera cei 300.000 de euro utilizați în mod fraudulos de către președinta Frontului Național.
Pe 10 martie, președinta FN a refuzat să răspundă unei convocări a judecătorilor privind o posibilă punere sub acuzare în acest dosar. Ea a invocat imunitatea sa de deputat în Parlamentul European.
De altfel, ea a anunțat dinainte că nu va da curs niciunei cereri de audiere până când nu se vor termina alegerile din Franța.
Ea a depus recent o plângere la Parchetul de la Bruxelles pentru ”fals intelectual” vizându-i pe directoarea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) și pe secretarul general al PE, Klaus Welle.
PE i-a ridicat anterior imunitatea lui Le Pen în legătură cu imaginile șocante postate pe Twitter, care ilustrau o serie de execuții comise de către jihadiștii Statului Islamic.
Cu toate acestea, poziția lui Le Pen în sondaje nu a scăzut prea mult pe parcursul campaniei.
Câștig Personal
Philippe Marliere, profesor de studii politice franceze și europene la University College din Londra, a explicat pentru Al Jazeera că Le Pen nu a fost la fel de afectată ca Fillon de scandalurile de corupție pentru că, în opinia publică, nu a obținut câștiguri personale din fondurile deturnate.
“Pentru Le Pen, problema nu pare să fie câștigul personal”, a spus Marliere. “Ea ar fi deturnat fonduri publice, dar, în cele din urmă, nu a câștigat personal de pe urma acestui fapt”, a adăugat el.
Pe de altă parte, Fillon ar fi băgat banii în buzunar, potrivit profesorului. “Când politicienii din orice țară beneficiază personal de pe urma corupției, întotdeauna arată mai rău, pentru că sunt plătiți bine și par să folosesc fonduri publice doar pentru a se îmbogăți”, a explicat el.
În plus, reputația lui Fillon a avut de suferit și de pe urma altor scandaluri, care datau de decenii. “Este vorba de lucruri mărunte, dar care s-au adunat și au început să arate foarte rău”, a spus expertul.
Platforma electorală a lui Fillon este bazată pe conservatorism fiscal și pe promisiunea că va reduce semnificat cheltuielile publice, prin reducerea numărului de bugetari.
Pentru a contracara lipsa de popularitate a unor astfel de măsuri, el a promis să lupte împotriva risipei și corupției. Tocmai aceste promisiuni, făcute la începutul campaniei, s-au întors să îl bântuie, explică Marliere.
“Alegătorii se întreabă de ce le cere cetățenilor să strângă cureaua, în timp ce el beneficiază astfel de banii statului », potrivit expertului.
Scandalurile - o obișnuință în politica franceză a ulrimilor ani
Scandalurile care i-au afectat atât pe Fillon, cât și pe Le Pen, sunt departe de a fi izolate. Sociologul francez Ali Saad a notat că o serie de politicieni importanți au fost implicați în scandaluri similare.
Fostul ministru al Bugetului, Jerome Cahuzac, a fost condamnat pentru fraudă și pentru că deținea un cont bancar secret în Elveția.
Fostul premier Alain Juppe a fost condamnat la 18 luni de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri publice.
Fostul președinte Jacques Chirac a fost găsit vinovat de deturnare de fonduri, o acuzație similară celei care îl vizează în prezent pe Fillon.
