UniCredit Bank vede o creștere economică încă redusă în 2021 și o revenire la nivelul PIB de dinainte de criza COVID-19 doar în a doua jumătate a anului viitor. Companiile românești nu sunt competitive, din cauza investițiilor reduse din ultimii ani, pe fondul intervențiilor fiscale, astfel că au redus numărul de angajați. Șomajul va continua să crească și numărul angajaților va ajunge din nou la cel de dinaintea crizei abia după 2023. Finanțele publice deteriorate vor fi corectate gradual, dar datoria publică va ajunge la 50% din PIB – vestea bună este că ratingul suveran va fi păstrat, sunt estimările avansate.
Economiștii UniCredit estimează că noua coaliție de guvernare va reduce deficitul bugetar de la 9,8% din PIB în 2020 la 7% în 2021 și 4% în 2022. Această reducere graduală va menține datoria publică la aproape 50% din produsul intern brut – o creștere cu 15 puncte procentuale față de 2019 -, ceea ce va asigura menținerea ratingului suveran pe treapta cea mai de jos recomandată investițiilor.
Economia României ar putea reveni la nivelul de dinaintea pandemiei până la jumătatea anului 2022, ca urmare a creșterii PIB cu aproximativ 3,7% în 2021 și cu 5% în 2022, după o contracție de circa 5,5% în 2020. Analiza băncii arată o revenire a consumului încă din trimestrul 2 al acestui an și o recuperare integrală până în trimestrul 4, dar și investiții mai mari în infrastructură, cu fonduri europene, mai ales din 2022.
UniCredit remarcă una dintre problemele structurale ale economiei românești, care s-a acutizat în ultimii ani.
“Cea mai mare problemă a companiilor românești este competitivitatea redusă, atât pe plan extern, cât și intern, în comparație cu companiile importatoare. Leul supraevaluat este doar parțial responsabil pentru acest lucru. Lipsa investițiilor din ultimii patru ani, determinată de modificările fiscale (în special pentru investitorii străini), a condus la scăderea productivității, a marjelor și a numărului angajaților din industrie, chiar și înainte de criza cauzată de COVID-19”, se arată în analiza trimestrială a băncii.
În 2020 am avut o creștere a deficitului comercial, o evoluție inversă față de cea a țărilor din regiune, unde exporturile au scăzut mai puțin decât importurile.
Analiștii anticipează un reviriment limitat al producției industriale în 2021-2022 și acest lucru doar în cazul în care cererea pentru mașini și nave își va reveni.
Banca mai notează că măsurile anti-criză de la stat au venit cu întârziere din pricina birocrației, ceea ce s-a văzut în creșterea economică redusă din trimestrul 3 al anului trecut. De asemenea, gradul ridicat de îndatorare al întreprinderilor mici și mijlocii ar putea limita spațiul rămas pentru acordarea de credite garantate, care au atins un nivel de 1,7% din PIB.
Șomajul va crește de la 3,9% în 2019 și 5,1% în 2020 la 5,6% în 2021 – cu un maxim de 6% - și apoi va scădea la 5,3% anul viitor. Din cauza concedierilor din sectorul HORECA, puternic afectat de criză și măsurile de restricție, numărul de angajați s-ar putea întoarce la nivelul de dinainte de pandemie în anul 2023 sau chiar mai târziu, se arată în raport.
Anul acesta, cursul de schimb euro-leu s-ar putea muta în intervalul de tranzacționare 4,90-5,00, cu permisiunea Băncii Naționale, cred analiștii. Politica monetară laxă a BNR ar putea fi continuată și dobânda cheie ar putea scădea la 1%, dacă finanțele publice vor fi strânse.
