Nivelul este semnificativ peste media de 5% a celor 27 de state membre și confirmă rolul tot mai important al construcțiilor în economia locală.
În plus, România a înregistrat a doua cea mai rapidă creștere a activității din construcții din Uniunea Europeană în perioada post-pandemie.
Această evoluție reflectă ritmul alert al transformărilor prin care trece sectorul. Totuși, Colliers atrage atenția că volatilitatea recentă este un semn mai puțin prielnic, întrucât sugerează existența unor condiții care pot afecta rezultatele companiilor și viabilitatea lor pe termen lung.
„În primele opt luni din 2025, volumul lucrărilor de construcții din România a fost cu aproximativ 58% mai mare decât în aceeași perioadă din 2019, evoluție care a urcat ponderea sectorului de construcții de la sub 6% la aproape 8% din produsul intern brut. Este cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, susținută în mare parte de investițiile în infrastructură, dar și de proiectele private din zona clădirilor rezidențiale și comerciale.
Doar ca să punem lucrurile în perspectivă: cei 250 de kilometri de autostradă inaugurați anul trecut echivalează, raportat la suprafața țării, cu inaugurarea a circa 10.000 de kilometri în China, cam cât se deschid anual în China, care este considerată un model în dezvoltarea infrastructurii”, explică Alexandru Atanasiu, Board Member & Head of Construction Services în cadrul Colliers.
Chiar dacă sectorul construcțiilor rămâne unul dintre motoarele economiei, provocările nu lipsesc. Incertitudinile economice și dificultățile bugetare se resimt tot mai puternic, atât în zona rezidențială, unde dezvoltatorii privesc cu prudență o posibilă scădere a cererii, cât și în proiectele de infrastructură, unde întârzierile la finanțare și problemele de absorbție a fondurilor europene încetinesc ritmul lucrărilor.
În acest context, obiectivul anunțat la începutul anului, de a inaugura între 200 și 300 de kilometri de autostrăzi, pare tot mai greu de atins.
Într-un scenariu optimist se estimează că România ar putea ajunge la aproximativ 100 de kilometri finalizați până la finalul anului.
„Faptul că anul trecut am avut inaugurări de autostrăzi comparabile, proporțional, cu ritmul de construcție al Chinei, iar anul acesta asistăm din nou la o frânare puternică, este un semnal îngrijorător pentru companiile din domeniu. Statul trebuie să țină cont că industriei i-au fost necesari câțiva ani pentru a-și accelera ritmul, a-și forma echipe și a-și construi capacitățile necesare pentru proiecte de anvergură. O nouă încetinire ar însemna pierderea acestui avans, cu efecte în lanț asupra investițiilor și dezvoltării economice, inclusiv în industrii conexe, precum cea logistică sau industrială”, subliniază Silviu Pop, Director CEE & Romania Research.
Există temeri reale în piață privind stabilitatea cash flow-urilor și a posibilelor întârzieri la plată, pe fondul încetinirii activității economice, dar mai ales a problemelor legate de atragerea fondurilor europene din PNRR. Pentru a contracara posibile dificultăți pe termen scurt, au apărut soluții din partea băncilor, dar dacă problemele devin structurale și se răspândesc, vor fi mult mai greu de rezolvat, avertizează Atanasiu.
În primele opt luni ale anului, volumul lucrărilor inginerești, care include în principal proiecte de infrastructură, dar și investiții majore precum spitale sau stadioane, a crescut cu aproximativ 12% față de aceeași perioadă din 2024.
În paralel, lucrările la clădiri rezidențiale au avansat cu 10%, iar cele la clădiri nerezidențiale, precum birouri sau spații comerciale, au înregistrat un plus de 6%.
