Invazia Ucrainei de către Rusia și războiul ce a urmat la granițele noastre, care ajunge în curând la 1.000 de zile, ar fi putut pune România într-o situație în care să-și consolideze vasta industrie de apărare pe care o administrează statul. Acest lucru nu s-a întâmplat. Profit.ro a analizat rezultatele financiare ale fabricilor de armament pe anul trecut și situația din prezent a producției lor, acolo unde există. Unele au utilaje vechi din 1939, altele produc la standarde NATO. Fabricanții privați parcă sunt din altă poveste.
O analiză a execuțiilor bugetare pe 2023 și a situației prezente a fabricilor din subordinea companiei umbrelă a statului pentru industria de apărare, Romarm, arată că uzinele de armament din România sunt împărțite în două categorii clare - cele care produc și câștigă, și cele care primesc subvenție de la buget, nu produc și pierd, uneori masiv.
Pentru a ne face o imagine de ansamblu a situației industriei, l-am întrebat pe unul dintre cei mai avizați reprezentanți ai ei cum stăm, față de noi și față de celelalte state din zonă.
“În 2023, rezultatele au fost mixte. Unele fabrici au câștigat, altele au avut pierderi. Industria aceasta e, să zicem, la un nivel de plutire. Ce e mai interesant e că în 2024, în special pe ce înseamnă fabricație de muniție, și cu influența conflictului din Ucraina, stăm mult mai bine decât anul trecut. Sunt plusuri peste tot, la Mija, Dragomirești, Cugir, Carfil. E adevărat că există probleme în continuare la cele care au avut mari probleme și până acum, adică Moreni, UM București, Sadu, Fabrica de Pulberi. Chiar dacă ne-am revenit pe partea de muniții, suntem rămași mult în urma țărilor cu care ne putem compara, ca Bulgaria, Cehia sau Polonia, care au producție și contracte mult mai mari ocazionate de conflictul menționat. Dar, repet, 2024 este incomparabil cu 2023 pentru unele dintre fabrici” a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria Apărare și Aeronautică (ASIAA), pentru Profit.ro
Mai departe, am luat fiecare uzină Romarm în parte pentru descrierea situației în care se află, pornind de la execuțiile bugetare pe 2023, trimise la Ministerul Finanțelor.
Arsenal Reșița - pierdere 271.672 lei
(1972) pentru a răspunde necesităților impuse de politica de aparare a tarii si a fost echipata pentru fabricarea produselor militare, în special produse de artilerie de calibru mare și mijlociu.
Fabrica s-ar afla în prezent în faza de investiții, urmând să își relanseze producția luna viitoare.
„Noi suntem în perioada de investiții. Am strâns CV-uri și am observat un interes deosebit al cetățenilor pentru angajare și mă bucur de acest lucru. Urmează ca în luna septembrie, probabil octombrie să-i dăm drumul. Îi asigur pe cetățeni că această societate își va deschide porțile, însă repet suntem în perioada de investiții și adunăm în continuare CV-urile celor interesați, urmând ca după să avem și un interviu cu persoanele care și le-au depus.
Investițiile pe care le facem sunt în infrastructură, în aparatură Îi asigur pe toți că această societate își va deschide porțile în această toamnă, spune Ionuț Chisăliță, directorul societății.
Arsenal Reșița se vor produce obuze de calibrul 152 mm.
Carfil Brașov - plus 513.449 lei
(1922), sub denumirea de „Fabrica de mașini și turnătorie Dumitru Voina”. producția de armament și muniție compatibilă cu cerințele NATO. De asemenea, din 2006, Carfil dezvoltă activitatea de prestări servicii de service și mentenanță pentru armament în zonele de menținere a păcii.
Carfil a semnat în această primăvară un acord de parteneriat cu Periscope Aviation, divizia de drone a companiei americane Chartis Federal. În urma acordului, ar urma să producă UAV-uri militare și civile.
În prezent produce lansatoare de grenade și bombe (AG/RPG) și muniție pentru acestea.
Fabrica e situată în interiorul orașului Brașov, astfel că se uită și la piața imobiliară. A scos de mai multe ori la licitație, fără succes, un teren de 15.000 de metri pătrați, cu hale de producție și dependințe, de care n-ar mai avea nevoie, în urma unei restructurări, la un preț de 4,5 milioane de euro plus TVA.
Societatea își mai rotunjește veniturile din vânzare de deșeuri, în principal metale.
Electromecanica Ploiești - plus 9.711.216 lei
(1955) producția fabricii Electromecanica Ploiești este axată pe tehnică de rachete, geniu și artilerie. Echipamentele au în pricipal destinație militară, precum rachete țintă RT3, proiectile nedirijate PRN 80, proiectile dirijate laser STAR 80 sau siguranțe pentru rachete KUB. Dar fac și producție civilă, gen rachetele antigrindină.
Ultima mare noutate despre această fabrică datează din vara anului trecut, când a semnat o scrisoare de intenție cu Raytheon Missiles & Defense pentru începerea colaborării pentru producția în România a rachetelor interceptoare SkyCeptor, parte din sistemul Patriot. Însă în raportul de activitate emis anul acesta nu este specificată începerea vreunei colaborări.
Fabrica de Pulberi - plus* 2.311.519 lei
(1939) Fabrica de Pulberi Făgăraș are ca obiect principal de activitate “Fabricarea de explozivi”.
Site-ul fabricii spune că oferă o gamă variată de explozivi și propulsoare care îndeplinesc cerințele impuse de standardele militare române și NATO. Instalațiile de producție au trecut de-a lungul timpului prin procese de modernizare care au mărit gradul de automatizare a acestora.
Însă, în realitate, fabrica funcționează la minimum de supraviețuire. Nu este închisă de tot, pentru că mai face totuși explozibili pentru uz civil, cum sunt exploatările miniere.
*) Rezultatul pozitiv se datorează în schimb plății de la bugetul de stat a așa-zis-ului “nucleu”. O formă de ajutor de la stat pentru menținerea unui număr de personal în fabricile de apărare pe care vrea să le conserve.
Pirochim Victoria - plus 294.083 lei
(1936) Portofoliul fabricii de la Victoria este constituit din întreaga gamă de pulberi piroxilinice cu simplă și multiplă bază pentru muniția de infanterie și artilerie.
Pe 1 august 2024 a început construirea unei fabrici noi, în parteneriat cu producătorul german de echipamente militare Rheinmetall. Investiția ar urma să fie în jur de 516 milioane de euro, în care este inclusă și o finanțare de 47 de milioane de euro din partea Uniunii Europene.
Noua fabrică va fi construită pe platforma celei din prezent și este programată să devină operațională în 2028. Ar fi cea mai mare fabrică de pulberi din Europa.
Fabrica de Arme Cugir - pierdere 11.999.666 lei
(1764) Produce arme pe platforma AK.
Este societatea de armament cu cele mai mari pierderi în 2023 dintre toate din subordinea Romarm. În definitiv, singurele noutăți din ultimii ani afișate de companie sunt licitații pentru paza fabricii.
Altfel, de numele fabricii se leagă mai multe scandaluri de corupție și numiri politice în funcții de conducere executivă.
Cu ocazia vizitei de luna aceasta a liderului PNL Nicolae Ciucă, responsabilii fabricii au prezentat un model de armă principiul AKM, care ar fi fost dezvoltată din anul 2021. Dar e vorba de un prototip industrial care, dacă rezistă la teste, este oricum programat să fie produs în serie mică. “S-a încercat reproiectarea pe același principiu de funcționare ca și AKM-ul cu cumul de gaze. În urma testelor, se fac modificări constrictive pentru ca arma să îndeplinească criteriile NATO și pentru a putea fi omologată. Sunt șanse foarte mari ca arma să treacă testările. Am văzut unde s-a greșit și am reparat”, a declarat Ionela Bumb, din cadrul Inspecției Speciale pentru Cercetare în cadrul fabricii.
Uzina Mecanică Cugir plus 4.411.877 lei
(1799) UM Cugir fabrică produse pentru uz militar, precum muniție tip NATO, pistoale, mitraliere, turn de board și încărcătoare.
Invers decât Fabrica de Arme, UM Cugir funcționează în parametri buni. Urmare a acestui fapt, conducerea societății a fost de acord cu majorarea fondului de salariu în procent de 15% începând cu luna octombrie 2024.
Fabrica are contracte ferme cu parteneri internaționali. UM Cugir a încheiat contracte ferme pentru muniție în valoare de 37 de milioane de euro cu MTS Cehia, Armytrans Bulgaria, Radington, Bangladesh Pioneer G, Global Militar USA și Arsenal Bulgaria. În total este vorba despre 9,5 milioane bucăți de muniție, din care 9 milioane de bucăți trebuie realizate în anul 2024.
În primăvară a intrat în acord cu Hekler & Koch GmbH (Germania).
Metrom Brașov - pierdere 8.535.810 lei
(1923) Produsele militare fabricate din cupru sunt componente de muniție pentru armament, tip degetare pentru muniția mică de infanterie, discuri și rondele pentru muniția de artilerie.
Societatea se recomandă ca unic producător de tablă de cupru, bandă de cupru și banda de alamă ca produse civile (sunt mai multe fabrici care laminează cupru în România) și prefabricate pentru tuburi de muniție.
Ministerul Economiei, acționarul principal al companiei, a mărit capitalul social al fabricii cu 5 milioane de lei, cel mai probabil, pentru plata datoriilor. Ca în cazul Fabricii de Arme Cugir, de numele societății sunt legate mai multe suspiciuni de numiri politice în funcții remunerate.
Uzina Automecanica Moreni - pierdere 11.903.992 lei
(1968) Uzina Automecanică Moreni a produs transportoare blindate amfibii pe roți, așa-nimutele TAB-uri.
În prezent execută doar servicii de vopsitorie, sudură și debitare. Fabrica expune un proiect abandonat, TAB-ul Saur 2, expus prima dată în 2008. Modelul făcut la Moreni n-a putut îndeplini nevoile armatei române, care nu l-a comandat și a ales înzestrarea cu transportoare Piranha.
Uzina a ratat în 2019 un contract cu Rheinmetall pentru că germanii i-au cerut părții române să lucreze în exclusivitate cu ei. Partea română a întrerupt contractul, semnat în 2017, acuzând Rheinmetall că n-a făcut investițiile la care se angajase. Germanii erau obligați să investească în fabrică în conformitate cu clauzele de offset, dar au așteptat ca statul român să participe financiar, cu partea asumată prin contract, înainte de a începe derularea proiectului transportorului blindat 8×8 Agilis. Statul român, reprezentat de guvernele Tudose și Dăncilă, nu a venit cu partea lui.
Elbit Systems Ltd. și Uzina Automecanica Moreni au anunțat că au încheiat unui acord de cooperare între cele două companii, în domeniul producției de artilerie în 2023.
Surse politice locale spuneau acum o lună că fabrica ar fi făcut lucrări de întreținere la două Humvee.
Uzina Mecanică Plopeni - pierdere 700.731 lei
(1937 - Fabrica Mărgineanca) Uzina face muniție de artilerie, calibrele variind între 22 mm și 152 mm.
Fabrica ar lucra acum pentru asimilarea în fabricație a unor elemente de muniție de calibre NATO care se utilizează pe avioanele F-16, pe transportoarele PIRANHA 5 și pe sistemele antiaeriene Ghepard. Unele se produc deja în faza de model experimental, iar altele se află în etapa de proiectare. Intenția este ca muniția NATO să fie produsă în fabrica prahoveană, singura rămasă care face calibre mari, în loc de asamblare, cum se întâmplă acum în alte fabrici din țară, spune directorul provizoriu de la Plopeni, Tiberiu Pârvu. Nici această uzină n-a fost ocolită de scandaluri legate de numiri politice nepotrivite în funcții de conducere.
Tohan Zărnești - *420.965 lei
(1938, Malaxa) Fabrică lovituri reactive de 122 mm (ogivele și focoasele asociate), muniție pentru artilerie (lovitura de atilerie 122 mm de diferite tipuri), lovituri cu bombe de iluminare și focoasele asociate, lovituri cu bombe fumigene și de mascare, grenade și elemente pirotehnice.
Fabrica Tohan din Zărnești oferă un alt exemplu de rezultat pozitiv datorită subvenționării locurilor de muncă și a salariilor conducerii aferente “nucleului” de conservare de la bugetul de stat. Surse din domeniu spun că societatea nu are activitate în moment și mai face (puțini) bani din închirieri de spații către firme private. Tehnologiile conservate în fabrică sunt din anii 1980, potrivit unui document periodic care îi justifică alocările bugetare.
Uzina Mecanică Mija - plus 41.514.192 lei
(1938) Fabrică produse pentru uz militar, precum lovituri antitanc, lovituri explozive, grenade militare, dar și produse pentru menținerea ordinii publice, tip grenade acustice sau grenade fumigene.
Uzina este una dintre cele care produc în plin în contextul războiului făcut de Rusia în Ucraina.
Uzina Mecanică Sadu - pierdere 11.344.772 lei
(1939) Fabrică muniție de infanterie calibre 5,56 x 45 mm, 7,62 x 51 mm, 9 mm Parabellum, in diferite variante constructive) precum si calibre "Est", de la 5,45 mm la 9 mm Makarov si diverse elemente pirotehnice de initiere.
Însă, nu produce, din cauza lipsei de comenzi. De peste un deceniu se confruntă cu probleme economice. Are în jur de 600 de salariați care au salarii mici comparativ cu domeniul de activitate. Utilajele sunt foarte vechi. Unele au fost aduse la UM Sadu chiar de la înființare, în 1939. Dacă în trecut nu puteau fi onorate comenzile, din cauza lipsei materiei prime, acum nu sunt nici contracte, nici materie primă.
Uzina Mecanică București - pierdere 10.593.103 lei
(1978, în calitate de uzină anexă a Fabricii “23 August”). S-a ocupat de producerea tancurilor TR.
Acum nu produce nimic. Singura linie care funcționează din UMB este un offset cu General Dynamics Land Systems, care lucrează separat de UMB, pe platformă, unde se asamblează transportoarele Piranha V.
UMB în sine doar propune armatei proiectul pentru o variantă modernizată a vechiului tanc TR-85, care ar îngloba o serie de modificări în ceea ce privește sistemele optoelectronice, în ceea ce privește sistemul de propulsie-suspensie, în ceea ce privește stabilizarea și sistemul de conducere a focului.
Uzina de Produse Speciale Dragomirești - plus 13.603.567 lei
(1981) Fabrică (asamblează) muniții pentru artilerie, bombe de aviatie, încărcături explozive pentru minerit sau detonări de suprafață și explozibili pentru uz militar sau poliție.
Azi uzina operează la capacitate maximă, în trei schimburi și nu de puține ori inclusiv în weekend-uri. Corneliu Vișoianu, directorul UPS Dragomirești, a declarat chiar zilele trecute că Uzina produce și lucrează la capacitate maximă. El a dat asigurări că Armata și industria lucrează intens și au pe masă toate scenariile posibile, inclusiv cele mai sumbre, fiind capabile să facă față provocărilor actuale.
Compania umbrelă a acestor fabrici, Romarm, deținută de Ministerul Economiei, a avut un câștig de doar 3.406.433 lei în 2023.
Stat vs. privat
Un exemplu de fabrică privatizată: Aerostar Bacău, acționari Iarom (71,5%), Evergent Investments (15,7%). Pe lângă lucrările civile, fabrica este autorizată ca Centrul de Mentenanță pentru aeronavele F-16 din dotarea României.
Asigură mentenanța, upgrade și suport logistic pentru avioanele F-16 și motorul F100. Reparații pentru fuzelaj, aripi și motor, sisteme mecanice si electrice. Implementarea viitoarelor modernizări ale avioanelor F-16 ale RoAF.
Aerostar face parte din lanțul global Raytheon de furnizare al sistemelor Patriot. În 2023 a avut o vânzări pe parte militară de aproximativ 110 milioane de lei. Un pic mai puțin decât cifra de afaceri cumulată în perioada 2020 - 2023 de Romarm (152 milioane lei).
