Circa 226 de pete de poluanți au fost descoperite, în intervalul 29 aprilie 2022 și 11 septembrie 2025, pe suprafața Mării Negre, cu o arie totală de 1308 km², echivalentul a aproximativ 5,5 ori suprafața Municipiului București.
Dintre acestea, 55 de pete, însumând 162 km², au apărut în arii protejate, iar 11 pete, cu o arie totală de 112,8 km², pot fi atribuite infrastructurii offshore de petrol și gaze.
Harta, realizată de Greenpeace România, în parteneriat cu SkyTruth, bazată pe imagini satelitare, este disponibilă aici.
Urmele aproape drepte expun deversări provenite de la nave aflate în mișcare, de-a lungul coridoarelor principale de navigație spre și dinspre strâmtoarea Bosfor, în timp ce petele ondulate, care urmăresc vântul și curenții, apar în proximitatea infrastructurii petroliere și de gaze.
Organizația constată, de asemenea, o concentrare îngrijorătoare a deversărilor în arii protejate precum Delta Dunării și „Lobul sudic al Câmpului de Phyllophora al lui Zernov”.
„Petele de petrol sunt adesea subestimate și nu primesc foarte multă atenție. Cu toate acestea, deversarea apei uzate și contaminate cu combustibil de navă și lubrifianți, este încă o practică standard, din nefericire. Se întâmplă în mod regulat și urmează rutele principale ale navelor din regiune către și dinspre strâmtoarea Bosfor.
O noutate este detectarea unor scurgeri a căror potențială sursă este infrastructura petrolieră și de gaze. Astfel de cazuri de poluare sunt rar raportate în statisticile oficiale”, a declarat Alin Tănase, Coordonator de Campanie la Greenpeace România.
Se atrage atenția că aceste deversări reduc calitatea apei, perturbă lanțul trofic și pun în pericol fauna marină, cu efecte care pot fi atât locale, cât și cumulative.
Această hartă va fi folosită pentru a expune autorităților cât mai precis situația generală din Marea Neagră și pentru a cere implementarea soluțiilor concrete de protecție a mediului marin.
Deși monitorizarea satelitară oferă un nivel fără precedent de transparență, rezultatele reprezintă o estimare conservatoare a fenomenului, din cauza limitărilor inerente ale imaginilor (condiții meteo, intervale de trecere a sateliților).
Harta folosește imagini satelitare înregistrate de satelitul Sentinel-1 (SAR) și procesate de Cerulean (SkyTruth) pentru a identifica anomalii specifice peliculelor de hidrocarburi la suprafața mării. Toate cazurile vizibile pe hartă au fost validate de experții Greenpeace și SkyTruth.
VEZI AICI harta interactivă: https://maps.greenpeace.org/maps/gpcee/romanian-black-sea-pollution/
