Guvernul este în „direcția bună” după ce a oprit majorarea salariilor și pensiilor prin ordonanța trenuleț de la finele anului trecut, fără de care deficitul bugetar s-ar fi dus, „ușurel” spre 10% din PIB și a adoptat noul proiect de buget, cu un deficit de 7%, crede guvernatorul BNR. Isărescu spune că o analiză a felului în care merge bugetul și a eventualelor măsuri suplimentare ar trebui luată până în vară.
„Ce a făcut actuala coaliție este direcția bună, a oprit mai întâi deteriorarea, dacă nu adopta acea ordonanță, deficitul se ducea spre 10% așa, ușurel, cu toate majorările acelea. Apoi, cu proiectul de buget a întors nava de la un deficit mai mare spre un deficit mai mic”, spune guvernatorul.

Celebra deja ordonanță trenuleț a dus la amânarea unor creșteri de lefuri și pensii de la 1 ianuarie, promise de PSD și PNL, partide care au format și precedenta guvernare, în campania electorală și chiar și în timpul discuțiilor despre formarea noului cabinet. Totodată, au fost eliminate unele cote reduse de impozitare pentru mai multe sectoare ale economice, a fost crescut impozitul și dividende și reintrodusă taxa pe stâlp, printre altele.
Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 8,6% din PIB, față de ținta inițială de 5%, ceea ce, împreună cu tensiunile politice, a dus la schimbarea perspectivei de rating a României de la stabilă la negativă.
Isărescu amintește de discuțiile din jurul bugetului, fără să spună dacă ținta de deficit de 7% este una fezabilă. Spre exemplu, spune Isărescu, Consiliul Fiscal vede deficitul la 7,7%, fără o mai bună colectare a taxelor și o prioritizare a investițiilor publice.

„S-a adoptat bugetul, hai să vedem în execuție cum merge și mai discutăm peste câteva luni”, spune Isărescu.
Întrebat când ar trebui făcută cel mai târziu o analiză în care să se vadă dacă ținta de deficit poate fi atinsă și dacă este nevoie de noi măsuri de echilibrare, Isărescu spune că „în vară”.
Unii analiști cred că guvernul va veni cu majorări de taxe după alegerile prezidențiale din luna mai. BCR consideră că mai este nevoie de măsuri echivalente cu 0,8-1% din PIB pentru ca ținta de deficit de 7% din PIB să fie atinsă.
Isărescu spune că economia trece spre o perioadă de deficit de cerere agregată, ca urmare a noilor măsuri, după ce consumul a fost puternic stimulat anul trecut, ceea ce a dus prea puțin la creștere economică (doar 0,9%) și mai mult la dezechilibrarea balanței comerciale.
Pe lângă necunoscuta execuției bugetare, asupra economiei și, implicit, a prognozei de inflație, planează și perspectiva unui război comercial între SUA și UE, care ar avea și un impact asupra României, suntem în această Uniune.

Prognoza BNR nu ia în calcul un astfel de război comercial, spune Isărescu, care spune că se uită la mișcare în limite rezonabile a conflictelor.
„În Europa nu va fi numai un impact inflaționist. Un eventual război comercial cred că va crea recesiune”, spune el.
„Noi intrăm într-o perioadă de deficit de cerere. De la presiune inflaționistă intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, de influență în jos și un impact negativ asupra creșterii economice. Anul trecut am avut o creștere masivă a consumului și nu s-a dus în creștere economică, s-a dus în importuri. O creștere a absorbției banilor europeni și a investițiilor pe bază de fonduri europene poate să ducă la creștere economică. Acestea sunt câteva coordonante pe care la văd clar. Restul nu le văd și nu le vedeți nici dumneavostră”, spune Isărescu.
Isărescu adaugă că trebuie „eforturi și mobilizare, și mobilizare politică în primul rând” pentru atragerea banilor europeni și finalizarea PNRR, unde sunt îndeplinite în acest moment mai puțin de o cincime din jaloane.