Guvernatorul BNR minimizează impactul unui euro de 5 lei și spune că un asemenea nivel ar însemna o depreciere de mai puțin de 1%. Pe de altă parte, Isărescu că în momentul de față nu este cazul unei creșteri a euro ca urmare a numeroaselor „tensiuni” existente, motiv pentru care banca centrală nu discută reducerea dobânzilor. O flexibilitate mai mare ar putea veni după relaxarea situației politice interne, spune Isărescu. BNR este deja pregătită pentru eventuale ieșiri masive de capital după alegerile prezidențiale
Analiștii bancari și chiar și Comisia de Prognoză estimează că leul urmează să se deprecieze la puțin peste 5 lei/euro în acest an, nivel considerat acum linia în nisip a BNR.
„Bugetul a fost construit pe un curs de peste 5. Posibil să se întâmple. Bugetul este construit pe baza datelor pe care le face o autoritate guvernamentală de prognoză. Aș detensiona discuțiile legate de depășirea nivelului de 5. Am citit atâtea lucruri încât uneori m-am speriat și eu de maniera în care poate să fie gândit acest lucru. De la 4,97 la 5 e mai puțin de 1%. 5 bani înseamnă 1%, aici sunt numai 3”, spune Isărescu.
„Ne-am ținut de curs și l-am făcut ancoră pentru că a fost război, pandemie și o criză energetică de toată frumusețea, care adus prețurile în sus. Nu am ținut un secret că facem acest lucru, dar politica noastră este de flotare controlată”, spun Isărescu.
Guvernatorul spune că intervențiile BNR în piață s-au făcut ca agent al Ministerului Finanțelor, căruia i-a schimbat rezervele de valută la cerere, pentru a evita fluctuațiile din piață, așa cum sunt ele vizibile în țările din Europa Centrală și de Est care sunt în afara zonei euro.
„Că am intervenit în piață, am intervenit. Dar am intervenit noi fiind intermediari între Ministerul de Finanțe și piață. Ministerul de Finanțe în loc să vândă disponibilitățile pe care le-au luat, din împrumuturi externe, din bani europeni, să le vândă direct în piață, le țin la Banca Națională și, când au nevoie, cer Băncii Naționale să vândă aceste disponibilități.
Considerăm că a vinde direct într-o piață care nu e foarte adâncă. Să vinzi într-o singură zi 1 miliard de euro, păi miști cursul, ați văzut cum se mișcă la țările cu care ne comparăm, miști cursul cu 20 de bani, pe urmă se duce și se depreciază cu 20 de bani. Tendința în România este, când se apreciază, a fost un accident, când se depreciază e jale. Asta este, nu avem prea mulți indicatori economici de care să ne agățăm, să creeze lichiditate în țara asta. Poate că nu e cel mai bun, poate trebuia să avem și noi un Dow Jones, un indice de bursă... deocamdată avem cursul”, spune guvernatorul BNR.
Isărescu crede că o depreciere a leului nu ar fi binevenită în contextul tensiunilor existente.
Deficitele fiscale și de cont curent au urcat anul trecut la peste 8% din produsul intern brut, ceea ce a atras revizuirea la negativă a perspectivei de rating a României. Amintim că jumătate din datoria publică românească este în valută și cursul este văzut adeseori ca factor de încredere.
„Să vedem ce ne spune piața. Dar în momentul actual chiar nu este cazul să se deprecieze cursul, că avem o grămadă de tensiuni și o facem fără a dezechilibra prea mult lucrurile. Și am văzut că rezerva valutară a crescut până în vara anului precedent a crescut cu vreo 10 miliarde, apoi a scăzut cu vreo 9 miliarde, o să mai crească, că au intrat 4 miliarde din împrumuturi externe”, spune Isărescu.
O mai multă flexibilitate – ceea ce ar trebui înțeles ca o posibilă creștere a euro – ar putea veni după alegerile prezidențiale, sugerează Isărescu.
„Piața va determina, dar ușor, ușor vom da mai multă flexibilitate, pe măsură ce tensiunea politică internă se diminuează, lucrurile încep să intre în normal și se restabilește încrederea, o să lăsăm mai multă flexibilitate a cursului. Dacă intră multe capitaluri... știți că anul trecut, până spre vară, am căutat să nu se aprecieze cursul, la un deficit comercial atât de mare, nu este bine să se aprecieze cursul”.
Guvernatorul spune că politica de curs este cea care reclamă dobânzi mai ridicate în această perioadă, din moment ce BNR nu dorește să invite pariuri pe scăderea leului.
Întrebat dacă se pregătește pentru eventuale ieșiri masive de capital, după alegerile prezidențiale, Isărescu spune că BNR e deja pregătită.
„Bineînțeles că ne pregătim, suntem deja pregătiți și pentru aceste ieșiri de capital, să nu le numesc ieșiri de capital... diminuarea intrărilor de capital, o nereînnoire a liniilor de credit care ajung la scadență, bineînțeles că are impact asupra echilibrului de pe piața valutară. Și noi îl acoperim așa cum v-am spus anterior. Nu este nici momentul să ne gândim la o reducere a ratei de dobândă de politică monetară. Pentru că asta, în condițiile actuale, fluctuații puternice, incertitudini în ceea ce privește mișcările de capital, poate să sune a invitație la presiuni în sensul deprecierii leului”, spune guvernatorul.
BNR a menținut la 6,5% rata dobânzii de politică monetară la ședința din februarie. Totodată, prognoza de inflație pentru finele acestui an a fost majorată de la 3,5% la 3,8%.
