Companiile americane și angajații acestora trebuie protejați de concurența “neloială” a companiilor și muncitorilor străini, pare, la prima vedere, punctul de vedere comun al programelor economice ale celor doi principali candidați la președinția SUA, democrata Hillary Clinton și republicanul Donald Trump, pentru alegerile de astăzi.
Dacă fostul secretar de stat adoptă poziții mult mai nuanțate, republicanul nu evită discursul radical, prin care acuză “furtul de slujbe” și liberul schimb ca principalele cauze ale declinului industriei de peste Ocean.
În timp ce Trump se opune oricărui acord de liber schimb, de la Nafta, semnat de soțul actualului candidat democrat, Bill Clinton, până la Acordul de liber schimb al celor 12 state din Pacific (TPP), Clinton se concentrează pe acesta din urmă. Deși, în momentul în care ocupa poziția de secretar de stat, numea TPP drept un veritabil “etalon aur”, într-un discurs electoral de pe 11 august, fostul secretar de stat a anunțat că și-a schimbat opinia. “Mă opun semnării TPP acum, mă voi opune și după alegeri și mă voi opune și în calitate de președinte”, declara candidatul democrat.
Propunerile fiscale ale lui Trump ar reduce veniturile federale cu 5.000 de miliarde de dolari în următorul deceniu
În ceea ce privește sistemul de impozitare, Donald Trump susține scutirea de la impozitul pe venit a milioane de familii de americani, introducerea unei cote de impozitare a profitului de 15%, majorare deductibilităților și reducerea cotei marginal superioare a impozitului pe venit de la 39,6 la 33%.
CITEȘTE ȘI Oxford Economics: Cu Trump președinte, economia SUA ar putea pierde 1.000 miliarde dolari până în 2021 Potrivit unor experți, citați de The Wall Street Journal, dacă ar fi implementate, propunerile lui Trump vor reduce veniturile guvernului federal cu 4,4-5,9 mii de miliarde de dolari în următorul deceniu.
Clinton declară război bogaților
În spiritul politicilor economice democrate, Hillary Clinton și-a anunțat intenția reformării politicii fiscale, în sensul impozitării mai agresive a gospodăriilor cu venituri mari și stimulării antreprenorilor care doresc să-și împartă o mai mare parte din profit cu angajații sau care oferă acestora programe de ucenicie. Pentru a stimula investițiile pe termen lung, Clinton mai propune majorarea ratelor de impozitare a câștigurilor de capital pentru activele deținute între 1 și 6 ani. Candidatul democrat s-a declarat decis să impună restricții suplimentare companiilor care vor să-și mute domiciliul fiscal în afara SUA pentru optimizare fiscală.
Clinton mai dorește să plafoneze deductibilitățile persoanelor cu venituri mari, să impună un impozit efectiv minim de 30% pe gospodăriile cu venituri anuale mai mari de 2 milioane de dolari și supraimpozitarea cu 4% a veniturilor de peste 5 milioane de dolari. Majorarea taxelor pe proprietățile imobiliare sau aplicarea impozitării câștigurilor de capital și activelor lăsate moștenire sunt alte două teme aflate în programul economic al candidatului democrat.
Clinton a anunțat că intenționează să aloce 275 de miliarde de dolari drept investiții în infrastructură, fără a preciza sursa acestora, și a promis o reducere a impozitării clasei de mijloc fără a oferi alte amănunte.
Deși micșorează veniturile, Trump susține că va elimina datoria publică în 8 ani
În ceea ce privește datoria publică a SUA, de 19.000 de miliarde dolari sau 75% din PIB, Trump s-a angajat declarativ să o elimine într-o perioadă de 8 ani. Este neclar cum va reuși acest lucru, cu aât mai mult cu cât aplicarea propunerilor sale fiscale ar mai putea adăuga 4,4-5,9 mii de miliarde de dolari la aceasta în următorii 10 ani. Într-un discurs mai vechi a sugerat renegocierea datoriei publice cu creditorii, pentru ca mai apoi să retracteze, susținând, potrivit The Wall Street Journal, că aceasta este “absolut sacră”.
CITEȘTE ȘI Hillary Clinton s-a referit prima oară în context electoral la "decrețeii" din România în 2008, într-o dezbatere cu Obama Hillary Clinton și-a atacat în dese rânduri rivalii din partid, dar și pe cei republicani, pentru iresponsabilitatea cu care tratează problema datoriei publice. Chiar dacă la nivel declarativ s-a declarat decisă să o micșoreze, Comitetul pentru un Buget Federal Responsabil estimează că, dacă ar fi implementate propunerile sale, datoria publică a SUA ar rămâne pe aceeași traiectorie precum cea prezentă. Cu toate acestea, Hillary s-a lăudat, în repetate rânduri, cu faptul că, la terminarea mandatului soțului său, SUA avea un buget echilibrat, un surplus bugetar chiar.
Candidații au opinii similare în ceea ce privește majorarea salariului minim și a investițiilor în infrastructură, ca metodă de reducere a ratei șomajului, și privesc cu ochi favorabili actuala politică de relaxare monetară a FED.
