Cartofii românești dispar rapid de pe piață. Producția a scăzut considerabil în ultimele trei decenii, de la 400.000 de hectare cultivate cu cartofi în anii ’90, la doar 32.000 de hectare în 2021, cantitate care asigură doar circa 40% din necesarul de consum de cartofi al țării. Sunt necesare soluții urgente, atrage atenția Clubul Fermierilor Români.
Organizația, împreună cu Federația Cultivatorilor de Cartofi și cu Institutul de Cercetare, a redactat un Plan Național Strategic de redresare a sectorului de cartofi din România, care prevede măsuri precum sprijinirea achizițiilor în domeniu, accesul la apa de irigat și construirea de depozite specializate pentru cartofi.
„Dacă nu facem aceste lucruri, riscăm ca peste 7 ani să nu mai avem despre ce să vorbim. Producătorii vor ieși din acest sector, se vor ocupa de cereale probabil, și noi o să aducem cartoful din import. Iar cu toate aceste scumpiri din ultimul an deja se aud voci care susțin că mai bine iau o pauză din cultivarea cartofilor, pentru că nu știu la ce costuri vor ajunge. Va fi o problemă și cu valorificarea, pentru că producătorii din import totuși reușesc să exporte la un preț mult mai mic față de cel la care ne vom situa noi”, a spus, la PROFIT NEWS TV, Laszlo Becsek, președintele Clubului Fermierilor Români.
O problemă care determină ca fermierii să bată în retragere și să se reorienteze către alte domenii de activitate este și lipsa depozitelor, care la rândul ei reprezintă unul dintre motivele pentru care supermarketurile aleg marfa producătorilor străini în defavoarea celor locali.
„Fermierii trebuie să asigure o marfă de calitate și în cantități suficiente pentru beneficiari cum sunt supermarketurile. (...) Intervine aici problema depozitelor. Daca tu nu ai posibilități de depozitare, poți să fii furnizor doar în perioada de recoltare a cartofului. Mai mult decât atât, peste 2-3 luni, cartoful devine calitativ insuficient pentru supermarket. După luna noiembrie, dacă nu este depozitat în condiții climatice controlate, cartoful din România nu mai este acceptat la supermarket, pentru că nu satisface condițiile de calitate”, explică președintele Clubului Fermierilor.
Principalul motiv pentru care există un deficit major de depozite în România ține de faptul că producătorii de cartofi nu au avut acces la finanțările europene, din cauza punctelor SO (n.red. Standard Output – indicator economic de mărime a exploatației). Un hectar de cartofi are 3.000 de puncte SO, în timp ce un hectar de grâu are 600 de puncte SO.
„Finanțările s-au făcut în funcție de punctele SO. Cu cât aveai punctele SO mai multe, cu atât intrai mai târziu la finanțare și se terminau fondurile. Un alt motiv este că producătorii, acum 7-10 ani, își valorificau marfa pe piețele agroalimentare pe perioada de recoltare a cartofului. Consumatorul cumpăra 200-300 de kilograme și îl ținea acasă. Acum s-a schimbat comportamentul consumatorului, acesta nu mai cumpără cu sutele de kg, ci doar o plasă de 2-3 kg pentru că are tot timpul marfă proaspătă la market. Și în 7 ani de zile s-au dezvoltat lanțurile de supermarketuri așa de exploziv încât toată piața de valorificare a cartofului din piețele agroalimentare s-a mutat în supermarketuri”, mai spune Laszlo Becsek.
În plus, un depozit este și foarte scump, prețurile ajungând și până la 500.000 de euro pentru un depozit de 1000 de tone, fără alte echipamente, care și acestea au prețuri de sute de mii de euro.
„Alte țări au sprijinit producția, au dat posibilitatea ca fermierii să ia bani de la bancă cu o dobândă de 1% pe o perioadă de 30 de ani. Și atunci efortul financiar nu este așa de mare ca să aibă probleme atunci când prețul cartofului este foarte mic. La noi aceste credite se dau pe o perioadă de 7 ani, maximum 10 ani, dacă stai foarte bine cu indicatorii financiari ai firmei”, subliniază acesta.
