Ilie Bolojan, care a deținut trei mandate de primar al municipiului Oradea și este actualul președinte al Consiliului Județean Bihor, vine cu o nouă rețetă pentru modernizarea țării, prin care comunele să devină sectoare, la fel ca în cazul Bucureștiului sau Chișinăului, iar bugetul de stat să acumuleze tot mai multă avuție.
El lansează o nouă idee, care are în vedere ”Metropolizarea României”, astfel încât să fie eliminate cât de mult posibil discrepanțele majore existente în momentul de față între mediul rural și cel urban, iar cei defavorizați să poată beneficia de mai multe facilități, precum spitale, locuri de muncă, școli mai bune, oportunități sau acces la utilități.
”România nu este în materie de geografie a dezvoltării un teren plat, ci este un relief accidentat în care avem 20 de municipii reședință de județ, cu peste 100.000 de locuitori, care sunt motoarele de dezvoltare ale României, unde se generează două treimi din PIB-ul țării noastre și unde este acumulată prosperitatea și oportunitățile. Asta înseamnă locuri de muncă mai multe pe cap de locuitor, spitale, școli mai bune, zone de cumpărături, acces la utilități etc.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Urmează apoi zonele metropolitane de unde această dezvoltare s-a extins pentru că avem și fenomenul de suburbanizare în jurul marilor orașe din România și apoi, pe măsură ce te îndepărtezi de aceste mari orașe din punct de vedere economic, ne apropiem de o zonă de câmpie, cu unele zone deșertificate, deci sărace, cu zone care se depopulează”, a explicat, la PROFIT NEWS TV, Ilie Bolojan.
Pentru a recupera din aceste decalaje de dezvoltare dintre mediul rural și urban, președintele CJ Bihor consideră că ar trebui exportată prosperitatea și accesul la facilități din reședințele de județ către zonele metropolitane.
”Cu cât ești mai apropiat de o zonă care se dezvoltă, cu atât te dezvolți și tu mai mult. Și cu cât ajungi mai repede la serviciu, la un spital, la cumpărături, cu cât copii tăi ajung mai repede la o școală, cu atât ai o șansă mai bună în viață. Cu cât diviziarea este mai mare, cu atât deciziile se iau mai greu și proiectele sunt întârziate, iar dezvoltarea economică este amânată. (...) Prin urmare, pentru a extinde zonele care se dezvoltă e nevoie să creăm o formă de fluiditate între reședințele de județ și aceste zone, deci și o formă de autoritate pe care în principal primarii din marile orașe trebuie să o aibă întărită în aceste zone”, continuă acesta.
El adaugă că este nevoie să se poată stabili coridoare de transport public care să fie sincronizate între ele, să existe un transport integrat, ceea ce în momentul de față doar câteva municipii reședință de județ au reușit.
”E nevoie să poți să faci planuri de urbanism care să acopere zone întregi, nu doar granițe administrative, după aceea ai hectare întregi de terenuri abandonate sau cu alte destinații unde politicile publice care se aplică acolo sunt total diferite de cele de la oraș. Această situație o avem în foarte multe locuri, atât în jurul Capitalei, cât și în jurul aproape a tuturor marilor orașe din România. Apoi e nevoie să avem planificată dezvoltarea rețelelor mari, să ai magistrale de apă, de canalizare, de gaz etc. Și o rețea de drumuri care să facă ca naveta să fie mai scurtă”, mai spune Ilie Bolojan.
Una dintre propunerile acestuia pentru a atinge obiectivele enumerate anterior este ca actualele primării să devină primării de sector ale reședinței de județ, precum în cazul Bucureștiului sau Chișinăului, care are 18 comune înglobate.
”Cetățeanul va vota două buletine de vot, atât pentru primarul localității, cât și pentru primarul reședinței de județ”, subliniază președintele CJ Bihor.
Mai mult decât atât, Ilie Bolojan consideră că, în formula actuală, comunele sunt și foarte greu de administrat sustenabil, având în vedere veniturile scăzute ale acestora, din cauza depopulării și a lipsei activităților economice. Iar veniturile din impozitele pe proprietăți nu acoperă salariile decât pe câteva luni.
”Fără subvenții de la bugetul de stat sau de la bugetele consiliilor județene din județele respective, nu vor putea să facă nimc. Aici se pot lua doua decizii. Tăierea cozii câinelui dintr-o dată. Dar nu știu dacă lumea noastră politică este dispusa să-și asume această chestiune, mai ales în contextul actual cu pandemia, criza energetică. Sau măsuri pregătitoare, care înseamnă anumite condiționări. Primești bani dacă administrezi mai multe primării, mai multe servicii.
Nu mai poți să stabilești nivelul de salarii cum dorești sau organigrama, atât timp cât statul îți dă 90% din bani. Și doar cele care au venituri proprii, peste cheltuielile de bază, să poată să aibă libertatea și flexibilitatea să stabilească grila de salariu sau numărul de angajați. Deci aici se pot lua diferite măsuri de genul acesta în așa fel încât să se stimuleze gruparea, asocierea”, mai explică Bolojan.
Potrivit acestuia, ”Metropolizarea României” poate fi făcută prin măsuri fiscale, care să convingă poporul că cea mai bună formulă este gruparea și asocierea, însă fără a fi modificată Constituția României.
”De asemenea poate fi modificată legislația legată de prezența la vot în ceea ce privește fuziunile și în condițiile astea lucrurile ar fi mult mai facile și s-ar deschide niște capete de pod, iar lumea ar vedea că nu se întâmplă nimic rău, că de fapt progresăm. Există măsuri care prin legislație, fără să modificăm Constituția, prin hotărâri de guvern, prin legi, pot fi adoptate când există o majoritate, în așa fel încât din 2024, treptat, să facem aceste lucruri, care cred eu că vor face economii importante la buget, pentru că vom avea cheltuieli de funcționare ale administrațiilor mai reduse, ne vor permite planificări mult mai bune în plan teritorial și, per total, un câștig pentru toată țară, pentru că progresul României este dat de o sumă de progrese ale fiecărei comunități din România, sigur cu aceste locomotive precum București, Cluj-Napoca etc”, adaugă acesta.
Bolojan atrage atenția și asupra introducerii a încă unui nivel, cum este regiunea, măsură care va complica și mai mult sistemul administrativ al țării, indiferent de cum vor fi grupate județele.
”E mult mai importantă partea de metropolizare, partea de a identifica localitățile care în jurul unui municipiu sunt influențate masiv de acel municipiu. Sunt așa numitele zone urbane funcționale, în care peste 15% din angajații din localitate lucrează în reședința de județ, adică în sfera de influență a acelui municipiu, deci aceste zone dacă se găsesc niște formule de integrare a lor sub o formă sau alta atunci cu siguranță dezvoltarea va fi amplificată și se va face cu o viteza mai mare. Nu văd foarte mare avantaje strict în regionalizare”, concluzionează Ilie Bolojan.
