Lucrările de consolidare și restaurare la Muzeul Național al Țăranului Român (MNȚR) s-au încheiat la sfârșitul lunii ianuarie, a dezvăluit, pentru Agenția de presă News.ro, cercetătoarea Liliana Passima, director interimar al instituției muzeale, ea precizând că așteaptă ca Enel să urgenteze toate formalitățile pentru a finaliza lucrarea sporului de putere, fără de care expoziția permanentă nu poate fi redeschisă. Interimatul Lilianei Passima se încheie pe 19 mai, ea precizând că nu a primit încă informații cu privire la o viitoare prelungire a acestuia.
„Lucrările de consolidare și restaurare s-au finalizat, practic, în luna ianuarie, la sfârșitul acelei luni având loc recepția lucrărilor, în urma căreia, printr-un proces verbal de recepție, noi am primit decizia de la UMP pentru aprobarea terminării lucrărilor”, a spus, vineri, pentru News.ro, Liliana Passima.
Directorul interimar al muzeului a explicat că încă nu a anunțat o dată pentru redeschiderea expoziției permanente, deoarece instituția trebuie să obțină autorizația de funcționare și deoarece este necesară finalizarea lucrării sporului de putere.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
„În această perioadă pregătim dosarul pentru obținerea autorizației de funcționare. Sunt anumiți pași de ordin administrativ pe care trebuie să îi parcurgem. Trebuie să dăm o declarație notarială de conformitate a proiectului, trebuie să luăm avizele de la ISU. Așteptăm ca Enel să urgenteze toate formalitățile pentru a finaliza lucrarea sporului de putere, care este una foarte complexă. Asta presupune o racordare a noului nostru generator cu noua instalație termică din muzeu care se bazează pe un sistem de ventilo-convectoare, cu implicații mult mai complexe decât ale celui anterior”, a spus Passima.
„Acestea sunt motivele pentru care nu ne-am hazardat să anunțăm o dată pentru deschidere, pentru că întâi de toate trebuie să fie rezolvate toate aceste condiționări. Până nu se face și verificarea instalației termice care să ne arate că există o climatizare conformă cu normele de conservare și restaurare ale unui monument istoric, nu putem introduce obiectele din colecții în spațiul expozițional. Având în vedere că depindem de respectarea termenului pentru finalizarea lucrărilor de către Enel, deocamdată suntem în stand-by”, a adăugat cercetătoarea.
Ea a amintit că perioada minimă în care spațiul trebuie să rămână liber în urma lucrărilor, pentru a-și recăpăta stabilitatea micro-climatică este între 3 și 6 luni.
„Spațiul trebuie să fie liber între 3 și 6 luni. Practic, 3 luni deja s-au epuizat. Sigur, clădirea trebuie să revină la stabilitatea micro-climatică. De asemenea, trebuie realizate și probele cu sistemele de încălzire și introducerea dezumidificatoarelor. Sunt mai multe operațiuni la fel de complexe. De abia după aceea putem începe montarea expunerii permanente. În paralel, ne gândim la refacere, dar suntem condiționați de aceste aspecte tehnice. Tocmai de aceea nu ne-am hazardat să avansăm o dată clară pentru deschiderea muzeului”, a explicat Passima.
Cercetătoarea a mai spus că lucrarea sporului de putere ar trebui să se încheie în luna iulie, iar repunerea expunerii permanente ar putea începe din august.
„În iulie ar trebui să se termine lucrarea sporului de putere. Abia după acea dată și după ce se vor face probele, am putea să începem repunerea expunerii. O dată mai rezonabilă pentru deschiderea parterului ar fi în primăvara anului viitor”, a menționat Passima.
Potrivit directorului instituției, lucrările de consolidare și restaurare au fost efectuate cu un buget total de 27.521.271,0 lei fără TVA, procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor fiind întocmit pe 30 ianuarie.
Passima a precizat că pentru expunerea permanentă echipa MNȚR a planificat suma de 50.000 de lei în cadrul programului de activitați.
„Am reușit să rezervăm pentru expunere 50.000 de lei, având în vedere că avem și alte cheltuieli pentru că secțiile trebuie să funcționeze. Nu poți să anulezi activitatea unui muzeu orientând bugetul numai pentru expunerea permanentă. Sunt cercetători și muzeografi care au programat conferințe, avem expoziții temporare, activități de educație muzeală care trebuie să aibă continuitate și, bineînțeles, toate activitățile și serviciile de mentenanță, care au costuri mari”, a explicat directorul instituției muzeale.
Ea a explicat că expunerea permanentă nu va fi refăcută întocmai, ci vor fi adăugate elemente fotografice și de metatext, prin care va fi inclusă „memoria locului”.
„Pentru expunerea permanentă, am propus un dialog între expunerea permanentă a lui Horia Bernea și o privire contemporană asupra tradiției prin două spații noi ce se vor adăuga. Aceste elemente de noutate presupun nu numai o armonizare cu expunerea permanentă, ci și o perioadă rezonabilă pentru elaborarea conceptului și punerea lui în operă. Nu este o refacere a expunerii permanente mot-a-mot, în primul rând pentru că unele spații au suferit modificări care impun o nouă relaționare a obiectelor și spațiului. În al doilea rând, pentru că unele obiecte, după o expunere îndelungată, trebuie să intre într-un proces de conservare și restaurare”, a spus ea.
„Schimbările presupun adăugarea unor elemente vizuale, audio, de concept, care țin mai degrabă de meta-text, de meta-muzeu, de includerea memoriei locului, pentru că au trecut 27 de ani și o privire auto-reflexivă este necesară, dacă nu obligatorie. Toată această raportare la memoria locului nu a existat până acum. Este în primul rând o asumare a propriei istorii și un dialog cu fondatorii muzeului, dar și un demers care poate reprezenta o nouă sursă muzeografică”, a adăugat Passima.
„Buzunare culturale”
Liliana Passima s-a mai referit și la deschiderea „buzunarelor culturale” în cadrul expunerii permanente, aflate la etajul 1, la al căror concept muzeul colaborează cu un cercetător-curator invitat.
„Este necesar un buget generos, ceea ce nu prea avem. Am făcut o estimare aproximativă, din care nu am primit decât jumătate. Va trebui să așteptăm rectificarea de buget și să ne descurcăm cu veniturile proprii. Erau 90.000 de lei doar pentru producția conceptului expoziției unuia dintre aceste două spații, dedicat Arhivei de Imagine a MNȚR. Suma ar trebui dublată pentru celălalt spațiu, «Ethnophonie»”, a spus Passima.
„«Buzunarele culturale» sunt adosate expunerii, nu se interpun cu sălile expunerii permanente. Problema va fi de resurse umane, pentru că suntem destul de puțini. Bugetul este limitat la elaborarea conceptului și doar pentru o mică parte a cheltuielilor necesare punerii în operă. Anticipând problemele de buget, ne-am gândit ca pentru început să avem o viziune mai flexibilă asupra acestor spații, cu un statut de expunere temporară, cărora în timp să le putem adăuga elemente mai complexe”, a adăugat ea.
Etajul 2 al MNȚR, deschis publicului pentru prima dată după Revoluție
Liliana Passima a mai dezvăluit pentru News.ro că cel de-al doilea etaj al MNȚR, care era destinat secțiilor de cercetare, va fi deschis publicului, ca spațiu expozițional, dar și ca spațiu pentru acțiuni din cadrul atelierului de creativitate al instituției. Acesta va putea fi vizitat pentru prima dată după Revoluție.
„Am propus și aprobat în Consiliul de Administrație includerea unei părți a etajului 2 în circuitul vizitabil, care anterior fusese destinat activității interne. Ceea ce înseamnă foarte mult. Bineînțeles că nu îl vom putea deschide acum, dar avem un întreg etaj care era deschis publicului în vremea lui Alexandru Tzigara-Samurcaș și a lui Tancred Bănățeanu, până la evacuarea Muzeului de Artă Populară, cum se numea în 1953, pentru a face loc Muzeului Lenin-Stalin. După 1990, doar jumătate din aceste spații au fost readuse în atenția publicului, respectiv cel destinat bibliotecii”, a spus Passima, pentru News.ro.
„Tocmai pentru a nu agresa expunerea Bernea, am gândit etajul 2 ca pe un element flexibil al expunerilor temporare, în care să poată fi propuse proiecte/expoziții dedicate dinamicii tradițiilor. Acea perspectivă contemporană care lipsea sau care nu își găsea undeva spațiul propriu de descoperire și valorificare a ultimelor transformări, de radiografiere a unui prezent țărănesc, necesar în dialogul culturii urbane cu cele rurale. Aici am putea avea expuneri temporare de o jumătate de an sau chiar de un an, gândite complex și cu echipe interdisciplinare”, a adăugat ea.
Passima a menționat că are în intenție colaborări în proiecte comune cu Ordinul Arhitecților din România (OAR) și Fundației Pro Patrimoniu privind tipul de revalorificare a unui patrimoniu rural, cu accent pe redescoperirea unor meșteșuguri și revitalizarea unor comunități locale.
„Este mult de lucru, ideile circulă și perspectivele sunt deschise, generoase și frumoase. Dar bugetele sunt cheia”, a precizat Passima.
La etajul 2 va funcționa și o parte a atelierului de creativitate pentru copii, cu o serie de proiecte și acțiuni dedicate diverselor categorii de vârstă.
Passima a mai spus că își dorește să atragă și sponsori, dar deocamdată există o problemă cu stabilirea de parteneriate public-privat.
„Ne dorim foarte mult să atragem și sponsori. Suntem deja în discuții cu un anumit sponsor, dar deocamdată nu am finalizat parteneriatul. Avem o problemă cu aceste parteneriate public-privat, a căror legislație a fost de curând modificată. Trebuie evaluate condițiile în care o instituție bugetară poate atrage fonduri private. Bugetul MCIN este foarte mic și de fiecare dată avem senzația că vine și mai împuținat. Există o nevoie acută de sponsori și, prin urmare, de un departament de fundraising care să atragă acești sponsori sau parteneri. Or, nu avem așa ceva”, a explicat Passima.
„În cazul nostru, avem numai specialiști de PR, nu și de fundraising. Dacă dorești un specialist nu îl poți plăti la nivelul pe care el îl reclamă. Și atunci suntem nevoiți să suplinim. Normal că nu e același lucru. Avem nevoie și de dosare bine realizate ca să inițiem întâlniri care ar putea rezolva sponsorizarea acestor tipuri de expoziții și proiecte”, a continuat cercetătoarea.
Despre interimat, Liliana Passima a spus că acesta i-a fost prelungit până pe 19 mai, ea precizând că nu a primit încă informații cu privire la o viitoare prelungire a acestuia.
„A fost prelungit până pe 19 mai. De luni nu știu ce se va întâmpla. A fost prelungit doar cu 30 de zile. E prima oară când am avut o prelungire atât de scurtă”, a spus ea, în contextul în care Virgil Nițulescu, fostul manager al muzeului, a câștigat în primă instanță procesul intentat Ministerului Culturii și Identității Naționale, însă fără ca decizia să fie încă definitivă.
Passima a spus că va face recurs, dar așteaptă comunicarea hotărârii în primă instanță, pentru a stabili cum va acționa în continuare.
„Sigur că voi face recurs. Cred însă că MCIN este elementul principal în toată povestea aceasta și prin urmare trebuie să-și susțină în continuare argumentele pentru care s-a ajuns la această situație. Și eu aș putea face contestație, pentru că am participat la un concurs, am fost declarată câștigător, însă fără a se fi încheiat procedura de semnare a contractului de management. Este o situație juridică destul de complexă. Aștept să se ajungă la o concluzie ca să văd cum pot acționa după aceea”, a mai spus Passima.
MNȚR la Noaptea Muzeelor 2018
Referitor la Noaptea Muzeelor, eveniment care va avea loc sâmbătă, Liliana Passima a spus că se așteaptă ca MNȚR să aibă în jur de 2.000 - 3.000 de vizitatori.
„Putem să ne așteptăm și la 1.000, 2.000, poate 3.000 de vizitatori. Anul trecut au fost 3.100. Nu putem face o estimare mai aproape de realitate, pentru că având muzeul închis un an, avem un oarecare dezavantaj. Depinde și de cei care sunt interesați de specificul nostru și de ofertele pe care noi le-am propus. Ar putea veni cei care își doresc să vadă începuturile muzeului. În cadrul proiectului «Muzeul Invizibil #4» facem în premieră o serie de proiecții de film devenite atât imagini-martor ale unei perioade faste și prolifice pentru muzeul nostru, cât și instrumente de cercetare cu ajutorul cărora vizitatorii curioși își pot formula propriile întrebări și răspunsuri”, a mai spus Passima.
La MNȚR, vizitatorii pot vedea în premieră în România, expoziția temporară „Așa văzut-a Zaharia", improvizații într-o lume captivă (în Sala Foaier de la orele 18.00 la 00.00), regimul nocturn în viața țărănească – „Povești etnologice cu Șerban Anghelescu” (între orele 18.00 - 19.00), animație muzicală cu Taraful lui Șandorică din Soporu din Câmpie (între orele 19.00 - 22.00) și proiecții de filme documentare etno/ antropologice (între orele 23.00 - 2.00).
Muzeul Național al Țăranului Român a intrat parțial în renovare în luna iunie a anului 2016.
