Fostul minstru de Finanțe Bogdan Drăgoi, unul dintre cei care au făcut parte din echipa ce a conceput în anul 2009 programul Prima Casă, spune că statul ar trebui să îl retragă. Menținerea acestuia creează o imagine falsă despre prețurile minime din imobiliare. Când va apărea un nou șoc, nu vor mai fi mecanisme de stimulare care să contracareze impactul asupra sectorului de construcții. Avertismentul lansat acum prin intermediul Profit.ro se suprapune unei poziții similare a Fondului Monetar Internațional și vine în răspăr cu propunerea Guvernului pentru extinderea sa.
Într-un interval de timp în care Guvernul a lansat pe dezbatere un proiect de lărgire a stimulentelor pentru piața rezidențială prin transformarea programului Prima Casă, lansat acum 10 ani, într-un nou pachet de garantare a creditelor denumit „O familie - o casă”, în piață încep să vină avertismente despre oportunitatea retragerii statului atât timp cât economia și sectorul de real estate rămân într-o perioadă de avânt.
„Este un program-tampon, un program de criză”, spune despre Prima Casă fostul ministru al Finanțelor Publice Bogdan Drăgoi și care a făcut parte din echipa ce în 2009 a conceput programul. Menținerea sa pe un termen mai lung creează „o piață falsă”, este avertismentul lansat de acesta prin intermediul Profit.ro. Pur și simplu, ideea pe care și-o fac actorii din piață despre ce înseamnă minime la prețurile locuințelor este greșită.
Executivul tocmai a conceput o extindere a programului atât prin intervențiile privind plafonările de dobânzi, cât și prin lărgirea accesibilității și a sumelor asupra cărora sunt incidente garanțiile guvernamentale.
”Venim cu noi măsuri de reducere a costurilor de finanțare pentru românii care doresc să cumpere locuințe. Concret, ne propunem creșterea nivelului garanției guvernamntale de la 50%, cât este în prezent, la 80% din valoare creditului, suportarea de către stat a comisionului de gestiune și reducerea substanțială a dobânzii pentru familiile cu copii și pentru persoanele cu dizabilități”, anunța la finalul săptămânii trecute premierul Viorica Dăncilă.
Drăgoi, care în prezent este președinte al boardului SIF Banat Crișana, unde, deținând și funcție executivă, are în administrare active de 3,2 miliarde lei, spune că, în această perioadă de creștere economică, stimularea nu ar trebui să vină de la guvern, ci aceasta trebuie făcută în condiții de piață, de bănci, și să vină natural.
Altfel, riscul este acela ca mecanismele de reglare ale pieței imobiliare să fie distorsionate. „Dacă prețurile la vânzare se duc aberant în sus și cererea nu există, atunci piața se va autocorecta”, spșune fostul ministru de Finanțe, adăugând că persistența stimulilor guvernamentali riscă să creeze o „piață falsă”.
Introdus în vara anului 2009, ca un program de contracarare a vilenței cu care balonul imobiliar românesc s-a spart în șocul crizei financiare internaționale, Prima Casă a fost menținut timp de 10 ani și a fost principalul motor al creșterii creditului pentru locuințe în lei, cu o dinamică explozivă la ieșirea din recesiune.
Guvernul actual urmărește extinderea incidenței stimulilor guvernamentali și pentru achiziții de imobile cu suprafețe mai mari. Programul permite accesul persoanelor cu venituri cu mult peste medie. Spre exemplu, acestea nu pot depăși 12.000 de lei/lună pentru o familie formată din doi adulți și doi copii, în condițiile în care salariul mediu pe economie este de 3.000 de lei/lună. Veniturile nete nu pot fi mai mari de 8.000 de lei, în caz că beneficiarul este o singură persoană, 10.000 de lei pentru o familie din doi membri, 11.000 de lei pentru o familie din trei membri.
În plus, este acordată o subvenție de 700 de lei pe metrul pătrat pentru cumpărători. Această subvenție la achiziție va costa bugetul de stat în medie 720 de milioane de lei în următorii 5 ani, dintr-un impact total de 900 de milioane de lei/an.
Este tocmai efortul financiar cel care a atras atenția Fondului Monetar Internațional. Jaewoo Lee, șeful misiunii FMI în România, a declarat la finalul lunii trecute că programul Prima Casă ar trebui retras treptat.
Ultimul proiect depus de Executiv este, însă, pe linia unei extinderi a acestuia, iar politica este destul de agresivă în ceea ce privește plafonarea dobânzilor. Astfel, reducerea de dobândă este de 2,6 puncte procentuale pentru persoanele care au venituri mai mici de 6.000 de lei/lună (de două ori salariul mediu), sau de 7.000 de lei pentru o familie formată din doi adulți, 8.000 de lei pentru o familie cu un copil sau 9.000 de lei pentru o familie cu doi sau mai mulți copii.
Suplimentar, se mai acordă încă o reducere de 1 pp la dobândă pentru cei care au un copil, respectiv cu 2 pp pentru familiile cu doi copii sau mai mulți (este vorba inclusiv de persoanele care au copii în îngrijire în calitate de asistenți maternali). Beneficiarii care suferă de un handicap sau au în familie persoane încadrate în grad de handicap grav beneficiază de 1 pp de reducere a dobânzii.
Reducerea cumulată pentru un contract nu poate depăși 4,6 pp, dintr-un cost al creditului de maximum 5,5% pe an, ceea ce înseamnă că unii beneficiari ar putea plăti o dobândă curentă de 0,9%.
Drăgoi avertizează că statul nu va rămâne fără muniție exact atunci când piața va fi în suferință și ar avea cu adevărat nevoie de stimulente anticicile din zona guvernamentală. „Problema reală este că dacă mai vine o nouă criză sau corecție, ne va afecta din nou sectorul construcțiilor și întrebarea se pune cu ce program vii atunci...”, a conchis fostul ministru de Finanțe.
