Necesarul brut de finanțare pentru anul viitor va fi de 9,9% din PIB sau 170 de miliarde de lei, estimează Erste. Deși în scădere față de 2023, nivelul rămâne unul ridicat și va fi nevoie de un context favorabil al piețelor pentru a asigura finanțarea la un cost rezonabil, mai ales că datoria publică a crescut puternic după criza COVID.
România va trece anul viitor prin mai multe rânduri de alegeri. Alegerile europarlamentare vor avea loc anul viitor la data de 9 iunie, iar alegerile locale, cele două tururi, vor fi organizate la 22 și 29 septembrie. Alegerile prezidențiale ar putea fi declanșate la 24 noiembrie, iar cele parlamentare, la 30 noiembrie, au declarat surse oficiale.
Nevoile brute de finanțare pentru 2024 ar trebui să scadă la 170 de miliarde de lei (9,9% din PIB), de la circa 200 de miliarde de lei în 2023, arată estimările Erste. Acestea iau în calcul un deficit bugetar de 5,4% din PIB sau 93 de miliarde de lei.
Ministerul Finanțelor a împrumutat în acest an 185 de miliarde de lei și vrea să ajungă la 200 de miliarde de lei pentru a prefinanța o parte din sumele necesare anul viitor.
„Finanțarea a 93 de miliarde de lei în emisiuni nete în 2024 pare o provocare, deoarece jucătorii străini sunt deja suprainvestiți în titlurile în lei românești, deținând 27,4% din titlurile emise, după achiziții nete de 33 de miliarde de lei în 2023”, arată Erste.
Erste anticipează că randamentul obligațiunilor pe 10 ani în lei va fi de 6,8% la finele anului viitor (peste nivelul curent de 6,6%), în timp ce curba randamentului va avea o diferență de 1,4 puncte procentuale între titlurile pe 2 ani și cele pe 10 ani.
Analiștii estimează o cerere internă recurentă de la fondurile de pensii obligatorii din pilonul II, care ar putea adăuga 12 miliarde lei în expunere nouă, în condițiile în care are loc o creștere de 1 pp a contribuției la 4,75% și alocarea rămâne neschimbată, de la investitorii de retail de până la 20 miliarde lei și 8 miliarde lei de la băncile comerciale.
Datoria publică ar urma să crească de la 48,4% în acest an la 49,7% din PIB anul următor, cu mult peste nivelul de 35% din 2019, de dinainte de criza COVID.
Banca vede o revenire a creșterii anuale a PIB în 2024 la 3,3% (de la 2,1% în acest an), determinată de consumul gospodăriilor, pe fondul creșterii robuste a salariilor reale și a condițiilor solide de pe piața muncii, precum și de efectele investițiilor de stat, în timp ce presupune că impulsul fiscal va fi neutru.
Riscurile la adresa creșterii economice vin din cererea externă slabă și din potențiala întârziere a investițiilor private, pe fondul incertitudinile fiscale ce vor persista cel mai probabil până după alegerile generale din 2024, mai arată analiștii Erste.
„Economia românească s-a dovedit rezistentă în 2023, deși se preconizează că va încheia anul cu o expansiune sub potențialul. Este probabil ca această rezistență să fie testată în 2024, când nu există practic niciun spațiu fiscal”, arată Erste.
Cu patru rânduri de alegeri în 2024, Erste numește anul viitor unul al „super-alegerilor”.
„Vedem angajamentele PNRR ca pe o linie roșie care este puțin probabil să fie depășită indiferent de următoarea structură guvernamentală”.
Banca austriacă se așteaptă ca la guvernare să rămână actuala coaliție dintre PSD și PNL, dar nu exclude surprize, având în vedere istoricul politicii românești.
