SIF Banat Crișana și SIF Muntenia au formulat la Tribunalul Dolj cererea de autorizare a convocării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor la SIF Oltenia, unde o astfel de solicitare le-a fost respinsă de Consiliul de Administrație deși avea pragul de 5% din titluri necesar pentru declanșarea unei AGA. Demersul în instanță vine în contextul în care Adunarea în care respectivii acționari minoritari ai SIF Oltenia cer revocarea președintelui Tudor Ciurezu le-a fost refuzată repetată de boardul condus de acesta, în pofida unor dispuneri succesive ale Autorității de Supraveghere Financiară. Cum ASF nu a venit cu noi sancțiuni ca să determine AGA, pentru SIF Banat Crișana a rămas varianta în justiție.
Asaltat succesiv din primăvară de contestatari de la SIF Banat Crișana (SIF1) și SIF Muntenia (SIF4), președintele SIF Oltenia (SIF5), Tudor Ciurezu, a avut răgazul unei etape de acalmie în august, după ce Consiliul de Administrație pe care îl conduce a refuzat, dincolo de dispunerile repetate ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), să convoace o Adunare Generală Ordinară a Acționarilor în care i se cerea capul. ASF nu a venit cu noi sancțiuni, iar termenul inițial pentru declanșarea la începutul acestei luni a AGA a trecut.
SIF Banat Crișana reia demersurile, adresându-se de data aceasta instanțelor de judecată. SIF-ul condus de fostul ministru al Finanțelor Publice Bogdan Drăgoi a formulat la Tribunalul Dolj cererea de autorizare a convocării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor la SIF Oltenia, în baza legislației care spune că acționari concentrând 5% din titluri au acest drept. Este o nouă mutare în justiție după ce SIF1 a mai avut și inițiativa intervenței într-un proces similar pe care acționari minoritari ai SIF Oltenia, gravitând în jurul centrului de putere al lui Ciurezu, îl au cu supraveghetorul pieței ASF.
Este pasul care a atras criticile președintelui SIF-ului de la Craiova, care a afirmat că Autoritatea și SIF1 acționează în conivență."De ce Autoritatea are nevoie pentru a justifica decizia neapărat de SIF1? Nu poate singură să se apere?! Trebuie să intervină principalul subiect în declanșarea conflictului ca să apere Autoritatea?", a lansat Curezu întrebările, într-o discuție cu Profit.ro. "Ce altă dovadă mai grăitoare poate fi decât asta că acționează în mod concertat, că sunt complice unul cu celălalt în încercarea de a dărâma SIF Oltenia?"
CITEȘTE ȘI La 11 zile de la delistare, Metav București, controlată de firme din zona oamenilor de afaceri Radu Dimofte și Puiu Popoviciu, are incendiu în incinta parcului. Pentru unii acționari este un prilej să facă bani. Alți investitori vorbesc despre un „blestemChiar cu riscul căderii sub unele sancțiuni, majoritatea membrilor boardului SIF Oltenia au respins pentru a 3-a oară, la începutul lunii august, solicitarea de convocare a AGA pentru care Autoritatea de resort instituise obligativitate. În paralel, în instanță a fost înaintată o acțiune care contestă măsura ASF, iar la Curtea de Apel Craiova este fixat un termen pentru marțea viitoare.
Decizia de neconvocare a AGA și obstacolele procedurale ridicate până în prezent ar arăta că Ciurezu înțelege că a pierdut majoritatea voturilor care să îl asigure că propunerea de revocare va fi respinsă. În luna mai, contestatarii de la SIF Banat Crișana și SIF Muntenia au arătat că au masa critică de voturi, impunând adoptarea unei modificări a Actului Constitutiv care amputează puterea lui Ciurezu asupra hotărârilor investiționale. AGA respectivă a fost ținută într-o atmosferă incandescentă. „Nesimțitule! Hoțule!” i s-a strigat președintelui SIF Banat Crișana Drăgoi, ceea ce deja crea premisele ajungerii pe poziții ireconciliabile.
Între cele 2 societăți a escaladat un conflict care care părea neanunțat atunci când SIF Banat Crișana și SIF Muntenia ceruseră inițial, aparent, doar implementarea unor reguli de guvernanță corporativă ca filtru pentru deciziile majore de politici investiționale ale SIF Oltenia. La jumătatea lunii trecute, SIF Banat Crișana solicitase convocarea Adunării Generale Ordinare a Acționarilor de la SIF Oltenia, unde viza o ordine de zi ce includea revocarea din Consiliul de Administrație al societății cu sediul la Craiova a președintelui Tudor Ciurezu și a 3 membri ai boardului apropiați acestuia, respectiv Anina Radu, Carmen Popa și Nicolae Stoian. În aceeași AGA ar fi urmat să fie alegeri pentru locurile eventual vacantate cu persoane ale căror mandate ar urma să expire în aprilie 2021, odată cu ale celorlalți membri aleși anul trecut.
CITEȘTE ȘI Transgaz transmite diplomatic Guvernului să nu-i ia dividende suplimentare. Vești proaste pentru companieO bătălie dintre cele 2 SIF-uri s-a consumat la Arad, unde acționarii au respins solicitarea SIF Oltenia pentru îndepărtarea lui Drăgoi din fruntea SIF Banat Crișana. În motivarea demersului, reprezentanții SIF-ului de la Craiova îi acuzau pe șefii de la SIF Banat Crișana de filializarea excesivă a companiei, neexecutarea mandatelor acționarilor, plasamente îndoielnice, lipsă de transparență în gestionarea patrimoniului imobiliar și chiar absenteism prin externalizarea deciziilor de investiții către terți administratori.
Președintele Drăgoi declara, însă, pentru Profit.ro, chiar înainte de AGA, că acest demers este "o perdea de fum" ridicată de Ciurezu pentru a masca principalele probleme care, de fapt, sunt la SIF Oltenia. El invoca faptul că, prin tertipuri juridice, conducerea societății a împiedicat intrarea în vigoare a hotărârilor AGA, însă pe lista sa, de săptămâna aceasta, s-ar putea adăuga și actuala respingere a convocării unei noi AGOA.
Conflictul a escaladat într-un context în care Ciurezu a adus la Craiova un "munte de cash" după vânzarea participației de 6,29% din acțiunile BCR, deținute de SIF Oltenia, către acționarul majoritar al băncii, holdingul bancar austriac Erste. Ciurezu „s-a mișcat” repede și, pe panica antrenată pe bursă de așa-numita „taxă pe lăcomie”, a acumulat pachete consistente la principalele 2 bănci listate, BRD Groupe Société Générale (BRD) și Banca Transilvania (TLV). Post-factum, Ciurezu prezintă rezultatul unor prețuri ce au ajuns acum în piață la peste 40% peste cele de achiziție.