OMV Petrom, cel de-al doilea producător de gaze din România, după Romgaz, a devenit în luna mai, lună în care a intrat în vigoare plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 de lei/MWh, cel mai mare importator de gaze din România, depășind vechiul lider, proaspăt înființata Valahia Gaz SRL. Importul considerabil (aproximativ o cincime din producția lunară a OMV Petrom) de la compania mamă, OMV, și apoi revânzarea gazelor pe piața internă par a fi soluția adoptată de companie pentru a contracara parțial scăderea de venituri impusă prin plafonarea prețului gazelor din producția internă la 68 lei/MWh.
Plafonarea prețului este impusă doar gazului produs autohton, nu și celui importat. Așa se face că a devenit atractiv pentru OMV Petrom să cumpere gaz de la compania mamă, OMV, la un preț mediu de 89,11 lei/MWh, potrivit ANRE, (81,65 lei/MWh - prețul de pe bursa austriacă CEGH, plus tarife de tranport Austria și Ungaria), pe care să-l vândă apoi la prețul mediu al pieței interne, de 95 de lei MWh (raportat de Bursa Română de Mărfuri pentru luna mai pentru gazul proveniență amestec).
OMV Petrom a devenit cel mai mare importator de gaze din România, cu o cotă de peste 45,3%, cu 4,2% peste cota vechiului lider, Valahia Gaz SRL, de 41,1%. Podiumul este completat de MET Romania Energy, cu 5,2% din totalul gazelor importate în una mai, de 1,185 TWh. Istoric, în luna mai, volumul de gaze importat era practic inexistent.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În luna mai, OMV Petrom a importat un volum de gaz de peste 533 GWh, după ce în luna mai importase doar 180 GWh. Iar importurile companiei din aprilie fuseseră de de 3 ori mai mari decât cele din ultima lună de iarnă, martie, când OMV Petrom a importat 63 GWh, și de 30 ori peste cele din februarie, când compania a importat 6 GWh.
În urma diminuării volumului de gaze disponibil pe piața concurențială ca urmare a supraevaluării de către furnizori a volumului de gaze pe care urmau să le primească începând cu luna mai la preț reglementat de 68 de lei de la producători, aprilie a fost prima lună în care prețul gazelor din import a fost mai mic decât cel pentru gazele din producția internă.
Astfel, companiile din România au importat în aprilie gaze la un preț mediu de 94,09 lei/MWh, în timp ce prețul mediu pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru gazele produse intern a fost de 95,86 lei/MWh
În luna mai, ecartul s-a majorat, prețul gazului de import fiind de 89,11 lei, în timp ce ce gazele din producția internă s-au tranzacționat pe BRM la un preț mediu de 101 lei/MWh.
În luna martie, OMV Petrom estima că, potrivit OUG 114 și legislației secundare adoptate de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), în 2019 “86% din gazele folosite pentru centrala de la Brazi vor proveni din import”.
Numai că, în trimestrul al doilea, OMV Petrom a produs doar 0,04 TWh de electricitate la centrala de la Brazi, comparativ cu 0,41 TWh trimestrul similar al anului trecut, din cauza” marjelor negative, data fiind creșterea prețurilor la gaze și certificatelor verzi”.
Rezultă că gazul a fost importat în scopuri comerciale, și nu pentru utilizarea sa la centrala de la Brazi.
Și asta pentru că OMV Petrom a preferat să înmagazineze gazul din producția internă, pentru a-l putea vinde la un preț mai ridicat iarna viitoare și să-și onoreze contractele deja existente parțial cu gaz din import.
Așa se face că Petrom avea înmagazinată la finalul trimestrului al doilea al acestui an o cantitate de gaze de 3,4 miliarde TWh, de trei ori mai mare decât cea depozitată la finalul perioadei similare a anului trecut.
În trimestrul al doilea, OMV Petrom a comercializat 9,39 TWh de gaze. 3,4 TWh au fost depozitați, 3,2 TWh vânduți la prețul pieței pe piețele centralizate (OPCOM și BRM), iar 2,9 TWh au fost livrați către consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru casnici la preț reglementat de 68 lei/MWh.
Profit.ro a semnalat faptul că plafonarea prețului gazelor destinate consumului populației și sistemelor de încălzire centralizate i-a determinat atât pe furnizori, cât și pe producători să depoziteze mai multe gaze.
