Programul pieței reglementate de la Bursa de Valori București va fi tăiat cu 15 minute la începutul sesiunii și cu 10 minute în finalul acesteia. Este decizia operatorului de piață, la solicitarea celei mai mari părți a comunității brokerilor care considerau orarul prea „lăbărțat”, spune pentru Profit.ro directorul general al BVB, Adrian Tănase. Înainte de ajustare, orarul era al 8-lea cel mai lung din lume, iar raportat la capitalizarea de piață ineficiența este depășită doar de piețele de acțiuni din Kenya și Insulele Mauritius și a 2-a bursă din Vietnam.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Conducerea Bursei de Valori București a decis micșorarea orarului de tranzacționare de la Bursa de Valori București, tăind un total de 25 de minute atât din debutul ședințelor, cât și din finalul acestora. „Nu este drastic”, a declarat pentru Profit.ro Adrian Tănase, director general al Bursei de Valori București.
Predeschiderea va fi între orele 9.45 și 10.00, față de intervalul 9.30-9,45 în prezent, iar deschiderea propriu-zisă a pieței se decalează cu 15 minute pentru ora 10.00. La finalul sesiunii vor fi tăiate câte 10 minute. Astfel, preînchiderea care începea la 17.55, acum se mută la 17.45, iar tranzacționarea la prețul de închidere se va face între 17.50 și 18.00, față de intervalul 18.00-18.10 cunoscut de investitori pentru ultimii ani. Profit.ro a anunțat încă de la începutul lunii aprilie că BVB are în vedere o scurtare a orarului de tranzacționare. Măsura ar urma să intre în vigoare de la data de 1 octombrie.
CITEȘTE ȘI ANALIZĂ Cumpărarea în fiecare lună de acțiuni pentru a replica indicele BET este inaccesibilă investitorului obișnuit. Suma minimă lunară se ridică la 1.200 de euro. 5 alternative de a investi constant pe termen lungTănase afirmă că este o perioadă în care lichiditatea de pe piața de capital românească suferă și de aceea apare drept contraintuitiv ca programul de tranzacționare să fie redus. Este, însă, vorba despre cererea din partea majorității comunității de brokeraj, „opinia fiind că orarul este mult prea lăbărțat și că aceasta nu a avut efect asupra lichidității”.
Într-adevăr, Bursa de Valori București are unul dintre cele mai lungi programe de tranzacționare din lume. Dacă Bursa de la Frankfurt cu 12 ore conduce detașat, aceasta are, în schimb, o capitalizare totală de 2,11 trilioane dolari, de peste 90 de ori mai mare decât valoarea totală de 22,13 miliarde dolari a companiilor românești listate la BVB.
Japonezii își văd de treabă pe culoarul lor. Românii aleargă după corelări
Este ironic faptul că cele 8 ore și 15 minute de tranzacționare de la BVB în prezent reprezintă considerabil mai mult decât cele 6 ore și jumătate de ale celor 2 burse mari americane cu capitalizări agregate de piață de 35,24 trilioane dolari. De asemenea, la a 3-a bursă din lume, cea de la Tokyo, unde sunt listate companii de renume la nivel mondial în domeniile auto, bancar și tehnologic, orarul de tranzacționare este abia de 4 ore și jumătate.
Înainte de criza financiară, când bursa românească aduna o activitate de tranzacționare record, ședința bursieră se închidea la ora 14.30. Ulterior programul a fost prelungit succesiv până la ora 16.30 și apoi către orele 18.00 argumentul fiind acela al corelării între piața românească și bursele mature. Investitorii au invocat nevoia unei etape de suprapuneri cu sesiunea de la New York, dar și de apropiere de închiderea zilei de tranzacționare europene.
De ce au existat rezerve față de amputarea orarului
Listarea unor instrumente financiare având activ suport acțiuni, indici sau mărfuri tranzacționate pe piețele vestice a venit în sprijinul argumentului prelungirii orarului de tranzacționare. „Clar contează sincronizarea”, a declarat pentru Profit.ro Radu Hanga, președinte al Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF) și care în Consiliul de Administrație al Bursei de Valori București, unde este reprezentant din partea grupului Banca Transilvania, a avut o poziție mai nuanțată. Atât timp, cât pe piața locală intră capital din Austria sau Polonia, este normală o suprapunere cu orarul de tranzacționare din aceste țări.
El considera că o tăiere de până la jumătate de oră din finalul sesiunii ar trebui să nu fie o problemă, dar avertiza că acesta transmite un mesaj că s-a trecut la un regim de ajustări față de deschiderea pieței. „Nu este OK să dăm semnalul ăsta”, spune Hanga. „Oricum a-i lua-o, e un pas înapoi.” El afirmă că vor fi mulți dintre cei care vor extrapola că vor urma noi tăieri ale orarului și că pe această linie s-ar putea ajunge chiar – reducând la absurd – să nu se mai tranzacționeze în fiecare zi.
Cei care investesc pe termen lung nu sunt ajutați de suprapunerile de orar pentru corelarea cu externul
Alexandru Ilisie, director de investiții la OTP Asset Management, nu vede neapărat o slăbiciune în ajustarea orarul de tranzacționare. „Nu suntem afectați”, spune acesta. „Nu ne interesează.” Argumentul corelării cu piețele mari este slab pentru că oricum și pe bursele mature unele acțiuni deschid cu „gap” după un eveniment sau publicarea unor rezultate financiare.
Cei de la OTP AM, cu plasamente încrucișate în piețele externe și cea românească, nu se folosesc practic de suprapunerea de orar și nu simt că este nevoie de acest lucru. „Noi nu facem analiză atât timp ca să cumpărăm azi și să vindem mâine”, zice Ilisie. „Noi cumpărăm pe termen lung.”
Un orar de tranzacționare de 2 ori „cât China”
Argumentul corelării a prelungit orarul de tranzacționare, dar piețe mai puternic legate de fluxurile de capital vestice s-au păstrat pe linia lor. Spre exemplu, bursele de la Shanghai și Shenzen, cu capitalizări agregate de 7,42 trilioane de dolari au abia 4 ore de tranzacționare. Tot în Asia, bursa de la Hong Kong, una dintre cele mai relevante din lume, cu capitalizare de 4,20 trilioane dolari, lasă nu mai 5 ore și jumătate investitorilor pentru a tranzacționa în fiecare sesiune.
„S-a întâmplat ceva pe bursă? Ce?”
Lungimii orarului nu îi corespunde un interes pe măsură. Profit.ro surprinde realitatea că brokerii aleargă după deal-uri sau se ocupă cu probleme administrative completând hârtii pentru Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și urmăresc tot mai puțin piața reglementată, ceea ce nu se întâmpla cu 5-7 ani în urmă. „Ce vrei să mă întrebi? Stai că azi nu m-am uitat pe cotații...”, mai spune câte un broker. Dragoș Mesaroș, agent de bursă cu experiență la Târgu Mureș pentru SSIF Goldring este unul dintre cei care urmărește constant piața, dar și el încearcă frustrări: „Te uiți toată ziua la cotații și nu se întâmplă nimic... Apoi în ultimele minute de tranzacționare vin ordine mari de tranzacționare și schimbă totul... te întrebi de ce ai mai stat de dimineața în fața ecranului...”
La o agenție din Ardeal a unei case de brokeraj cu 3 angajați, toți ajung la serviciu la ora 9.00 cu o oră înainte de deschiderea pieței pentru a avea totul pregătit la debut, însă la final, doar unul dintre ei, prin rotație, mai stă până după ora 18.00 să vegheze la cum închide piața. „Orarul este prea lung. Ajungi seara acasă”, spune unul dintre ei.
„Știm cu certitudine că programul este prea lung și acesta ar fi un prim pas”
Cu toate acestea, ajustarea de la BVB nu a fost radicală, iar operatorul de piață intenționează să lase lucrurile neschimbate cel puțin pentru un an de zile. „Decizia de amoutare este mult mai dificilă decât decizia de prelungire a programului de tranzacționare”, spune Tănase. Cu toate acestea, comparațiile cu alte burse și mesajele dinspre brokeri au determinat mutarea. „Știm cu certitudine că programul este prea lung și acesta ar fi un prim pas”, afirmă directorul BVB.
Mulți se uită aspirațional la New York. Nu și România
Argumentul în vederea creșterii lichidității prin majorarea programului nu a funcționat. Între timp, acțiunile americane aduse la cota BVB de casa de brokeraj TradeVille au fost retrase de la tranzacționare, iar motivele pentru care orarul a fost împins către ora 18.00 au dispărut.
Practic, BVB ajunsese să fie depășită, în afară de bursa germană, de doar alte 6 burse, în majoritatea nordice și doar cu câteva minute. Orar între 8 ore și 15 minute, cel al pieței românești, și ce 8 ore și 40 de minute au doar Bursele de la Londra, Amsterdam, Madrid, Oslo, Dublin și Luxemburg. Chiar și liderul zonal, Bursa de la Varșovia lasă la dispoziția investitorilor numai 8 ore de tranzacționare.
Reperul de 6 ore și jumătate al burselor americane, cu cea mai mare relevanță, este urmărit de multe piețe cu un nivel de intermediere ridicat sau în „boom” economic: Toronto, Bombay, Seul, Sydney, Zürich, Stockholm, Johannesburg, Moscova, Ciudad de Mexico, Tel-Aviv și Viena.
Ce au în comun BVB și Bursa din Kenya
Bursa de la București are cel mai deteriorat indicator de eficiență dintre bursele țărilor în curs de dezvoltare. Astfel, fiecărei ore de tranzacționare îi corespunde abia 2,82 miliarde dolari în capitalizare de piață, sub acest aspect aspect mai slab stând doar Bursa de la Nairobi (2,75 miliarde dolari), piața din Insulele Mauritius (2,22 miliarde dolari) și a 2-a bursă din Vietnam, cea de la Hanoi (1,86 miliarde dolari). Spre comparație, fiecărei ore de tranzacționare pe Bursa de la Varșovia îi corespund câte 20,20 miliarde dolari la nivelul capitalizării de piață.