Pe tranzacții de peste 29 milioane lei, acțiunile Băncii Transilvania au crescut până la un preț care dau instituției de credit o capitalizare-record de 13,25 milioane lei. Investitorii care au fost capabili să surmonteze emoțiile negative date de introducerea taxei pe activele bancare au un câștig de aproximativ 75% de la începutul anului până în prezent, dacă includem și încasarea dividendelor. Profit.ro a semnalat din ianuarie, pornind de la argumente de ordin tehnic, apariția unor cumpărători puternici, capabili să ridice cotația ulterior.
Încă o dovadă pentru butada bursieră care spune că este bine să cumperi acțiuni „când este sânge pe străzi” o avem din acest an 2019 din piața de capital românească. La începutul anului, Banca Transilvania (TLV) pierduse aproape 1 miliard de euro la nivelul capitalizării bursiere, față de precedentele maxime, în măsura în care acțiunile sale au fost lovite puternic de așa-numita „taxă pe lăcomie”, ansamblu de modificări la codul fiscal introduse de fostul guvern prin ordonanță de urgență ce includea și o taxare a activelor bancare.
Pentru cine a avut sângele rece de a cumpăra atunci acțiuni ale instituției de credit, ignorând avalanșa de informații și sentimente negative, recompensa este extraordinar de ridicată, dacă le-a păstrat până astăzi. Creșterea de preț, acțiunile gratuite încorporate în portofoliu și dividendele încasate aduc un randament anualizat aproape dublu, deloc obișnuit pentru o acțiune lichidă.
Picajului de la cumpăna dintre ani i s-au interpus cumpărători puternici, iar aceștia acumulând cantități importante de acțiuni în contextul volumelor excepționale antrenate de vânzările pe panică, au avut ulterior atât puterea, cât și interesul de a ridica nivelul cotațiilor. Rezultatele financiare ale Băncii Transilvania, îndulcirea unor prevederi ale ordonanței și climatul favorabil piețelor bursiere pe plan mondial a favorizat un trend ascendent robust care dau câștigurile de astăzi.
Psihologia este simplă: pe parcursul ședinței, acțiunea bătea noi minime, tendința de vânzare era puternică, iar la acel moment nimeni nu ar fi trebuit dintre investitorii individuali să se interpună „cuțitului în cădere” pentru a cumpăra într-o piață ale cărei minime nu puteau fi găsite. Vânzătorilor li s-au interpus, însă, cumpărători puternici care nu numai că au avut capacitatea de a absorbi pachete aruncate în piață, dar au avut și forța de a împinge cotația în sus, acumulând agresiv inclusiv ordine plasate în ask-uri. O astfel de lumânare japoneză trădează așadar atât o schimbare a mâinilor, de la cei care vor să scape de acțiuni (în noul context) către cei care le cumpără având alt orizont investițional, dar și o modificare a raportului de forțe dintre aceștia. Graficul de mai jos surprinde traiectoria în piață a acțiunilor Băncii Transilvania de la semnalarea de către Profit.ro a acestei lumânări de acumulare.
Într-adevăr, tranzacțiile cu acțiuni Banca Transilvania din sesiunea din 15 ianuarie au fost la a 2-a valoare post-criză, de 89,87 milioane lei (19,19 milioane euro), cele 54,98 milioane de acțiuni schimbate reprezentând 1,14% din capitalul social al băncii. Volumele excepționale au fost asociate acestei recuperări masive care a determinat închiderea sus până la finalul ședinței de tranzacționare.
Deși o astfel de sesiune este cea care determină schimbarea mâinilor ce concentrează acțiuni, nu este neapărat ca piața să reintre imediat pe o traiectorie ascendentă. Dimpotrivă, cotația poate bate noi minime în măsura în care cumpărătorii doresc să aștepte sau poate intra într-o etapă de consolidare, ce să permită o acumulare mai amplă. În acest caz, recuperarea a fost rapidă, iar noi minime nu au mai fost doborâte, dar piața a mai tatonat cel puțin până la începutul lunii februarie. Articolul Profit.ro a fost redactat la finalul lui ianuarie, când piața tocmai se reîntorsese în zona minimelor, iar cotația a mai oscilat neconcludent în preajma acestora preț de 4 ședințe, răgaz pentru achizițiile investitorilor inspirați. Mai jos este inserat graficul, așa cum acesta a fost publicat pe data de 30 ianuarie în Profit.ro.
Cumpărătorii au avut de surmontat nu numai veștile negative propriu-zise, dar și avertismentele lansate în piață. Chiar și în media existau alerte alarmiste cu privire la efectele ordonanței, iar șocul pentru sistemul bancar se transferase și pe cursul de schimb euro/leu.
Era de fapt, un al 2-lea val de vânzări după puseul descendent inițial din decembrie, de la promovarea ordonanței de urgență 114/2018. În prima sesiune care a urmat anunțului, titlurile Băncii Transilvania au avut nevoie de o mutare a coridorului de variație de către operatorul de piață BVB, întrucât, deși scădeau cu 15%, nu aveau cerere. "Nu era nimeni la cumpărare", declara atunci pentru Profit.ro Dumitru, investitor cu experiență de peste 20 de ani, care nu-și amintea o astfel de slăbiciune pe acest emitent. "Nu-mi venea să cred... Nu văzusem niciodată TLV așa... în faza asta. Nu țin minte vremuri de genul ăsta. E prăpăd..."
Acțiunile Băncii Transilvania au avut o cădere de aproximativ 20% în acea zi, iar noi minime au fost bătute 2 ședințe după aceasta, după care a avut loc o revenire tehnică prelungită chiar și în primele sesiuni din 2019.
De aici a intervenit al 2-lea val de vânzări pe măsură ce investitorii au realizat că taxa pe activele bancare, așa cum erau stipulațiile ordonanței la acel moment, ar urma nu numai să fie plătită trimestrial, dar și să fie calculată trimestrial, astfel încât valorile agregate anualizat ar fi dat o taxare chiar peste pragul de rentabilitate al unor bănci din anii 2017-2018.
O serie de investitori experimentați s-au gândit încă de la acel moment că modificările de cod fiscal nu pot aplicate așa cum erau inițial în ordonanță și ca atare guvernanții vor reveni asupra deciziei. Unul dintre cumpărătorii majori a fost SIF Oltenia (SIF5), cu președintele Tudor Ciurezu la timonă. Acesta s-a interpus valului de vânzări cu sume consistente de bani, o mare parte din resursele disponibile urmare a vânzării, pentru 140 milioane euro a participației de 6,29% din acțiunile BCR către acționarul majoritar, grupul bancar austriac Erste.
Informații obținute de Profit.ro încă din primăvară indicau faptul că SIF-ul a asigurat jumătate din cumpărările aferente ședinței de tranzacționare din 15 ianuarie, care prin lumânarea sa de acumulare aferentă, a transmis către piață un mesaj de potențială întoarcere. La raportarea sa la nivelul lunii ianuarie, SIF Oltenia arăta că deja concentra 3,49% din acțiunile Băncii Transilvania, pachet atunci cu o valoare de 343,46 milioane lei (72,09 milioane euro) și care reprezenta 13,34% din activul total al societății.
La ora respectivă, Ciurezu nu stătea tocmai pe un munte de aur. Finalul lunii ianuarie regăsea instituția de credit la o capitalizare bursieră de 7,69 miliarde lei (1,61 miliarde euro), respectiv cu aproape 1 miliard de euro mai mică decât cea de 12,02 miliarde lei (2,58 miliarde euro), precedenta valoare-record, consemnată intraday în sesiunea de tranzacționare din 26 aprilie 2018.
De atunci, lucrurile au mers numai în bine pentru Banca Transilvania. Societatea a raportat în februarie un profit net pentru exercițiul financiar din anul precedent de 1,26 miliarde lei care a permis acordarea atât a unui dividend brut de 0,17 lei/acțiune, cât și distribuirea a aproximativ 8 titluri gratuite la fiecare 100 de acțiuni deținute.
Pe o piață unde spirala creditării se menține pozitivă, Banca Transilvania a obținut rezultate ameliorate pe parcursul anului, ceea ce a favorizat un trend ascendent al cotației. Astfel, la 9 luni, deși a plătit o taxă pe active de 90,5 milioane lei, instituția de credit a obținut un profit net de 1,57 miliarde lei, cu 26% peste cel din primele 3 trimestre ale anului trecut, dar chiar și mai mare decât câștigul net pe întreg 2018.
Povestea de succes a grupului financiar care între timp a dat, în persoana lui Radu Hanga, și noul președinte al Bursei de Valori București, a adus cotația la valori care dau Băncii Transilvania o capitalizare de piață de 13,25 miliarde lei (2,77 miliarde euro), realitate puțin anticipată la începutul anului în vâltoarea de știri negative și sentimente ostile ale investitorilor.
Profit.ro, pe baza unor simple semnale de ordin tehnic, a făcut notă distinctă în acel peisaj și a transmis că totuși este și o veste bună pentru acționari, aceea că pachete consistente au fost cumpărate de investitori puternici. “Undeva în primăvară, în cazul unei reveniri a acțiunilor Băncii Transilvania, am putea consemna post-factum că piața este ridicată de cei care au acumulat pe panică în sesiunea din 15 ianuarie”, se încheia articolul de atunci al Profit.ro. Între timp, peste toamnă, fructele investiției sunt încă și mai roditoare. Aduc un randament anualizat de 90%.
