Creditul nou a atins cel mai ridicat ritm de la perioada de boom de dinainte de criza financiară și o performanță similară în următorii 5 ani ar putea mobiliza sume în economie de 3-4 ori mai mari decât cele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență, care la rândul său e un “booster” pentru România, spune Sergiu Oprescu, președinte executiv al Alpha Bank România. El avertizează că rămân probleme de rezolvat în ceea ce privește interacțiunea dintre sectorul bancar și stat: “Stăm destul de prost la finalizare!”
“Sectorul bancar în 2021 va acorda probabil peste 110 miliarde de lei credite noi în cursul anului. O sumă aproximativ similară a fost originată în 2008. Suntem la un moment de record istoric al avansului creditului în România. Ceea ce a dus automat și la o inversare a trendului de dezintermediere financiară. Suntem într-un punct de inflexiune, de acum ne așteptăm al o creștere a intermedierii financiare”, arată Sergiu Oprescu la Videoconferința Profit financial.forum.
Videoconferința a fost organizată cu sprijinul Garanti BBVA, Philip Morris România, UniCredit Bank, Alpha Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Depozitarul Central, Evergent Investments, ING Bank, Institutul de Studii Financiare, Grupul Nordis, SIF Banat-Crișana, SIF Muntenia, fiind transmisă în direct și la PROFIT NEWS TV
Creditul privat a crescut cu 13,5% în octombrie față de aceeași perioadă a anului trecut, evoluție venită mai ales pe seama accelerării creditării firmelor.
“Dacă reușim să menținem ritmul actual 4-5 ani de zile, perioadă care se suprapune și cu PNRR și celelalte fonduri europene uzuale, ne dăm seama că undeva capacitatea de reacție a sistemului bancar din punct de vedere a injecției creditului în economie este uriașă, e la nivel de multipli de PNRR. În următorii 5 ani de zile putem să discutăm de multipli de 3-4 ori mai mari decât întreaga sumă în discuție în PNRR”, spune Sergiu Oprescu, care ocupă și funcția director executive al rețelei internaționale a grupului elen Alpha.
Despre PNRR, Oprescu spune că poate fi un “booster” care ar putea așeza economia României pe orbita europeană.
“Bineînțeles că PNRR este o șansă de transformare profundă, moleculară a economiei României, să punem pe baze corecte întreaga structură a economiei. PNRR este un proiect de execuție, nu de dezbatere. Trebuie să discutăm de agilitate și de capacitatea de project management, de a introduce și implementa acele reforme structurale pentru a avea acces la banii respectivi”, arată Oprescu.
El subliniază digitalizarea și tranziția climatică drept piloni importanți pentru economia românească. Crede că băncile ar putea da o mână importantă de ajutor pentru că au experiență de management al proiectului, dobândită în restructurarea începută cu criza financiară, experiență pe care o poate oferi statului.
“Avem rezerve de lichiditate, de capital la nivelul sistemului bancar. Trebuie să fim utilizați. Pentru utilizare baza este dialogul constructiv pe care trebuie să-l avem cu autoritățile în perioada următoare”, spune Oprescu.
Băncile ar putea avea o implicare directă în garanțiile financiare pentru reziliență, garanțiile de portofoliu pentru acțiune climatică, cu un volum de aproape 1 miliard de euro.
Istoria, inclusiv cea recentă, arată că guvernul nu se mișcă în direcția în care-și doresc băncile nici măcar în chestiunile discutate și asumate, cum ar fi cele legate de digitalizare, după cum povestește Oprescu.
“Stăm destul de prost la finalizare, așa când jucăm la mijlocul terenului toți suntem de acord. Aduc aminte de agenda digitală, aveam chiar un mecanism de comisie interministerială, în care inclusiv ARB avea un reprezentant. Nu s-a întâmplat. De ce nu s-a întâmplat? E lipsa de predictibilitate despre care vorbim. Dacă digitalizarea s-ar fi făcut în perioada 2016-2017 în care ARB a ridicat problema, altul era răspunsul nostru în pandemie”, spune Oprescu.
Printre problemele ridicate de bănci se numără cele legate de semnătura digitală, ridicarea automată a popririlor sau identificarea clienților în baza de evidență a populației pentru procedura obligatorie de cunoaștere a clientelei.
Cu semnătura electronică reglementată în sensul propus de bănci s-ar fi făcut mai rapid și cu mai puțin stres pentru clienți moratoriile de anul trecut, arată Oprescu.
“Pot să constat că nu s-a întâmplat, deși în toți cei 6 ani cât am condus ARB am avut asigurări de la toate nivelurile că putem să facem aceste lucruri. Că nu s-a întâmplat înseamnă că nu a existat suficientă voință la nivelul stakehholder-ilor, ne-am blocat în mici poziții excentrice. Sper ca această criză să accelereze rezolvarea acestor probleme”, spune Oprescu.
O propunere a băncilor a fost ca popririle de la Fisc să fie ridicate prin intermediul Transfond, astfel încât să nu mai existe situații în care clienții să rămână cu conturile blocate din cauza comunicării cu autoritățile.
“Am scris scrisori, am primit și răspunsuri favorabile. Nu s-a întâmplat probabil pentru că Transfond era o entitate în afara MFP, poate că acum va fi altfel”, adaugă Oprescu.
