Costurile de împrumut au crescut anul acesta în contextul în care România a avut anul trecut cel mai ridicat deficit bugetar din UE (9,3% în termeni ESA), dar și din cauza instabilității politice. Percepția piețelelor financiare în ce privește finanțele statului s-a îmbunătățit în urma adoptării unor măsuri de urgență în această vară, în principal creșteri de taxe.
Cel mai recent, Guvernul s-a împrumutat sub 7% pe an pe perioadă de 10 ani în noiembrie anul trecut.
La început de octombrie, Guvernul și-a revizuit necesarul de împrumut pentru anul acesta, de la 232 miliarde de lei anterior la 259 miliarde de lei, ca urmare a adoptării rectificării bugetare, care urcă ținta de deficit bugetar de la 7% din PIB, 135 miliarde lei, la 8,4% din PIB, circa 159 miliarde lei. Suma de 259 miliarde lei ar reprezenta un nou record pentru împrumuturi ale statului într-un an. Anul trecut, statul a împrumutat 252 miliarde lei, după ce inițial a anunțat un nesar de împrumut, care a fost revizuit, însă, de trei ori în cursul anului, pe măsură ce se înrăutățea și estimarea privind deficitul bugetar.
Ministerul Finanțelor anunță acum că a derulat cu succes o operațiune de preschimbare a unor serii de obligațiuni (titluri de stat) cu maturitate scurtă cu o nouă serie de obligațiuni pe termen lung, mutând astfel obligația de plată mai departe în viitor. Concret, Ministerul a preschimbat obligațiuni scadente în 22 aprilie 2026 și 24 iunie 2026, cu o serie nouă de obligațiuni cu o maturitate mult mai extinsă, în 25 aprilie 2035, în sumă de 450,65 milioane lei. Prin acest tip de operațiuni, derulate cu o frecvență bilunară, MF urmărește diminuarea riscului de refinanțare, care poate influența costul de împrumut al statului. Această acțiune este în concordanță cu obiectivele asumate prin Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale.
Cel mai mic cost de împrumut din acest an
Operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 milioane lei. În urma licitației, Ministerul Finanțelor a alocat suma de 450 milioane lei, reușind să obțină un randament maxim adjudecat de 6,93%. Acest randament, (care reprezintă costul pe care îl plătește statul pentru împrumut) deși unul în continuare ridicat, este cel mai scăzut obținut în acest an pentru o maturitate reziduală de aproximativ 10 ani.
Un randament similar a mai fost realizat în cadrul unei emisiuni de titluri de stat din data de 11 noiembrie 2024, pe parcursul anului curent fiind înregistrate, în general, valori mai ridicate decât nivelul de 7%.
Reducerea graduală a costului de finanțare pe termen mediu și lung, care a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%, este susținută și de îmbunătățirea percepției investitorilor. Această îmbunătățire vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală implementate de Guvern pentru reînscrierea pe traiectoria agreată cu Comisia Europeană, dar și datorită confirmării gradului investițional de rating de către agențiile de rating.
Efectul tuturor acestor demersuri se reflectă în evoluția costurilor de finanțare care înregistrează un trend descendent. Comparativ cu prima jumătate a lunii septembrie a.c., s-au marcat reduceri de aproximativ 50-60 de puncte de bazã (bps) pentru întreaga gamă de maturități. Evoluții pozitive similare se înregistrează și pentru euroobligațiuni (titluri de stat emise în Euro și USD pe piețele externe), unde scăderile sunt de 20-30 bps.
