Deficitul net de lichiditate din sistemul bancar s-a redus de la 8,6 miliarde de lei în mai la 4,6 miliarde de lei în iunie. Banca Națională a României a redus cu două treimi achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară.
Poziția netă de lichiditate a sistemului bancar s-a îmbunătățit considerabil față de aprilie, când deficitul mediu zilnic atingea un nivel record al ultimului deceniu de 14,6 miliarde de lei.
BNR a trecut în poziția de creditor net al sistemului bancar pe fondul efectelor generate de pandemia COVID-19. În martie, banca centrală încă atrăgea depozite pe o săptămână de la bănci, în timp ce din aprilie a trecut la furnizarea de lichiditate prin operațiuni repo bilaterale.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Luna trecută, băncile au împrumutat zilnic 5 miliarde de lei de la BNR cu garanția titlurilor de stat prin operațiuni repo. La facilitatea Lombard au apelat băncile pentru sume de 150 de milioane de lei zilnic.
Nivelul lichidității este influențat de cheltuielile și încasările Trezoreriei Statului. În ianuarie-mai, deficitul bugetar a atins 39 de miliarde de lei (dintre care 12 miliarde de lei doar în mai), sumă echivalentă cu 3,6% din produsul intern brut.
Achizițiile lunare de titluri de stat din piața secundară, un alt canal prin care BNR introduce bani în sistem, au scăzut de la 1,89 miliarde de lei în aprilie la 1,61 miliarde de lei în mai și 533 de milioane de lei în iunie.
Valentin Tătaru, economist al ING Bank România, spune că, în aceste condiții, estimarea “modestă” a băncii privind achiziții de 10 miliarde de lei din partea BNR în acest an pare ridicată acum.
Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, spune că decizia BNR de a achiziționa mai puține a fost una corectă și nu a creat așteptări foarte ridicate de intervenție.
Lichiditatea este influențată și de intervențiile valutare ale BNR – banca centrală distruge leii atunci când vinde din rezerva valutară pentru a susține cursul, respectiv creează lei atunci când cumpără valută pentru a deprecia moneda națională.
Bucșa spune că există o “presiune latentă asupra leului”, venită din deficitul de cont curent ridicat, dar că nu se așteaptă să o vadă manifestată în curs, ci în ratele de dobândă. “Dobânzile trebuie să rămână mai mari pentru a atrage capital speculativ”, spune economistul UniCredit.
Guvernul s-a orientat în acest an și pe finanțarea deficitului bugetar din surse externe și a împrumutat echivalentul a 9,3 miliarde de euro din afara țării, lucru ce reduce presiunea pe disponibilitățile în lei, dar crește vulnerabilitatea la deprecierea cursului.
