În cazul industriei auto nu vedem același sprijin ca la precedenta criză economică, în condițiile în care programele guvernelor țărilor mari au pus accentul pe mașini electrice sau hibride, iar în Europa Centrală și de Est doar Slovacia produce un model hibrid de Skoda, spune Dan Bucșa, economist UniCredit
“E foarte probabil ca șomajul să crească în regiunea noastră în valuri. De fiecare dată când o țară renunță la măsuri pentru angajatori, șomajul va crește”, spune economistul.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bucșa se așteaptă ca actuala criză să nu aibă un final foarte rapid și ca statele să nu mai ia măsuri de restricții la nivelul întregului teritoriu, ci doar pe regiuni, așa cum am văzut recent în Germania cu Renania și în Anglia cu Leicester, sau ce se discută în Serbia cu carantinarea Belgradului.
“Aceste programe de sprijin vor trebui cel mai probabil menținute până în 2021. Așa că trebuie făcute bine, pentru că nu vor fi retrase la sfârșitul anului”, spune economistul.
O măsură importantă ca impact și dimensiune a fost plata șomajului tehnic pentru cei 1,1 milioane de salariați pentru care angajatorii au recurs la această măsură. Numărul persoanelor în șomaj tehnic a scăzut la circa 100.000 în iulie, dar a crescut numărul de șomeri noi la 430.000, ceea ce reprezintă 8,7% din numărul de salariați pre-criză.
“Cred că vârful șomajului va fi atins în trimestrul 1 al anului viitor, după ce schema de șomaj tehnic probabil va fi retrasă. După care ar putea să scadă, pentru că, deși vedem aceste restricții regionale, activitatea economică își va reveni la nivel global. Ne vom obișnui și cu virusul acesta, și nu cred că un vaccin va duce la o soluție finală, va ajuta niște oameni. Dar ne vom obișnui să gestionăm cumva”, mai spune Bucșa.
Rata șomajului în România este estimată de UniCredit să crească de la 3,9% în 2019 la un vârf de 6% în 2020, urmând să scadă la 4,5% până la finalul anului 2021.
“Pentru piața muncii, industria de care mi-e cel mai teamă este industria ușoară. Acolo cererea a scăzut masiv la nivel global, oamenii nu-și mai cumpără la fel de multe haine ca înainte. Și industria avea și o valoare adăugată mică și a fost lovită și de creșterile de salarii”, explică economistul UniCredit.
România are multe măsuri, dar de valoare mică
“România are cel mai diversificat program dintre toate țările. Problema lui e că e redus ca dimensiune”, spune Bucșa.
Sprijinul direct, care include cheltuieli de la buget, subvenții și scutiri (inclusiv temporare) de taxe este de 3,2% din PIB în România, față de 3% în Bulgaria, 4,4% în Ungaria, 6,3% în Cehia și 7% în Polonia. Sprijinul indirect, care constă în credite și garanții de stat, era este de 1,6% din PIB în România, 2,5% în Bulgaria, 5,7% în Ungaria, 7,9% în Polonia și 17,2% în Cehia.
Programul din Cehia, care ajunge la aproape un sfert din produsul intern brut, este foarte populist și foarte vag, spune Bucșa, în timp ce Slovacia și Polonia au cele mai stufoase programe și de dimensiune importantă.
Unul din programele principale cu care a ieșit în față guvernul a fost IMM Invest. Faptul că programul a pornit greu e explicabil prin faptul că e derulat prin bănci, care treuie să facă analiza de credit, așa cum s-a întâmplat peste tot prin regiune, arată Bucșa.
Doar două țări au sărit peste sistemul actual de garanții și au dat creditele mai rapid: în Ungaria banca centrală dă credite cu dobândă 0 băncilor, care mai apoi creditează companiile cu 2,5% dobândă și în Polonia Fondul de dezvoltare a statului a emis obligațiuni cumpărate în cele din urmă de banca centrală și cu banii obținuți a împrumutat firmele mici și mijlocii, asumând o pierdere de până la 3% din PIB pe creditele ce vor deveni neperformante, explică Bucșa.
BNR va scădea dobânda cheie la 1% pentru a facilita plata ratelor
România iese în evidență pentru că are cele mai lungi programe ca durată și alături de Ungaria este singura țară care a pus de la început moratoriul bancar până la finele anului, spune Bucșa.
După expirarea moratoriului ar putea veni un șoc financiar pentru debitori. Bucșa se așteaptă ca BNR să reducă dobânda cheie la 1% în acest an de la nivelul curent de 1,75% pentru a acomaoda reluarea plăților.
De asemenea, o rată a șomajului ridicată riscă să afecteze și portofoliile băncilor, rata creditelor nepeformante fiind corelată cu nivelul șomajului, de aceea șomajul tehnic a fost foarte important și este important și dacă vom avea Kurzarbeit, arată Bucșa.
Economistul se așteaptă ca băncile să aibă probleme de solvabilitate după o criză de o asemenea amploare, de aceea băncile încep să crească provizioanele. Pe de altă parte, rata creditelor neperformante nu va ajunge la nivelul atins în precedenta criză datorită faptului că dobânzile sunt mai mici acum, fiind ținute sub control de BNR, față de 2009-2010, când timp de trei ani dobânzile au rămas “foarte sus” și stocul de credite în valută e mai mic și nu mai avem deprecierea leului de atunci.
“Cred că va fi un val de falimente și de concedieri de fiecare dată când guvernul retrage câte o măsură. Va trebui să renunțe când e clar că a revenit activitatea la nivel european”, spune Bucșa.
Creșterea investițiilor în prima parte a anului, lucru ce a impulsionat creșterea economică în primul trimestru, reprezintă o surpriză, spune Bucșa, care se aștepta ca investițiile guvernului să scadă. Totodată au intrat mai mulți bani și din fonduri europene, inclusiv pentru cheltuieli curente.
Cu toate acestea, economia va scădea în acest an cu 7,9% și va recupera pierderile abia în 2022, după ce anul viitor va crește cu 7,5%.
O surpriză pentru economistul UniCredit o reprezintă și faptul că Standard & Poor’s nu a retrogradat România la categoria nerecomandată investițiilor/speculativă, dar arată că Guvernul este obligat să ia măsuri pentru a preveni o scădere a ratingului.
“Orice creștere de pensii mai mare cu 10% ne duce direct la junk”, spune Bucșa, cu referire la legea în vigoare care prevede creșterea pensiilor cu 40% din septembrie și care ar trebui să fie modificată luna viitoare. “Obligațiunile României încă au un preț de junk. Plătim un preț mai mare decât Marocul și Serbia”, spune Bucșa despre percepția de risc a investitorilor.
UniCredit estimează că deficitul bugetar va scădea la 4,3% în 2021 de la 8% din PIB în acest an.
România nu e pe harta investitorilor în producție
Bucșa vede un spațiu limitat pentru România să beneficieze de o scurtare a lanțurilor de producție prin relocarea investițiilor occidentale mai aproape de casă. România n-a căutat investitori în ultimii ani, cum au făcut alte state și nici nu stă bine la capitolul productivitate în industrie după creșterile de salarii din ultima vreme, fiind undeva pe locul 25 din 35 în Europa.
“Dacă vrem să aducem un investitor în industrie ar trebui să-l aducem într-o zonă subdezvoltată unde să-i dăm de toate. Drumuri, recalificare pentru forța de muncă. Ford a venit la Craiova și cere nenorocita aia de șosea, Dacia cere autostradă și le vedeți pe amândouă, există, nu?! Ce investitor vine în Moldova, unde avem șomaj foarte mare, cu astfel de investiție, știind că cele mai mari investiții de acest fel au primit exact 0 din ce li s-a promis? Niciunul. Și atunci, delocalizat, internet avem ok față de alții, servicii, IT, cam asta este, din păcate. Foarte greu altceva. Putem să mai avem firme care să profite de faptul că românii consumă mai mult decât vecinii lor”, explică Bucșa.
