Excedentul de lichiditate al sistemului bancar a scăzut cu circa 10% în iulie față de luna precedentă, dar se menține la un nivel foarte ridicat. În acest context, dobânzile interbancare au scăzut, în condițiile în care Banca Națională a României a tăiat atunci dobânda cheie pentru prima oară în ultimii trei ani și jumătate.
Băncile au înregistrat un excedent mediu zilnic al lichidității de 45,5 miliarde de lei în raport cu banca centrală în iulie, în scădere de la nivelul de 50,4 miliarde de lei din luna precedentă.
Începând cu decembrie 2023, excedentul mediu a fost de peste 44 de miliarde de lei și a ajuns la un vârf istoric de 60,7 miliarde de lei în ianuarie.
Aceste sume sunt plasate la finele fiecărei zile la BNR de către băncile comerciale, la facilitatea de depozit, care are o dobândă cu 1 punct procentual sub rata de cheie. Acest ecart de dobândă face ca atunci când există un excedent de lichiditate, politica monetară a băncii centrale să fie mai relaxată decât o arată rata cheie, pentru că dobânzile au tendința să meargă către rata facilității de depozit.
La fel ca în fiecare lună după 2022, cu mici excepții, băncile nu au luat bani de la facilitatea de credit (Lombard) și BNR nu a ținut operațiuni repo.
Pe de altă parte, BNR nu a ținut nici operațiuni de atragere depozite de la bănci, care se fac la rata cheie, și care ar fi dus astfel la o aliniere a dobânzilor din piață cu dobânda principală a băncii centrale.
Influxul de bani din ultimul an este explicat de BNR, printre altele, prin intrările de fonduri străine în titlurile de stat românești, dar mai ales de împrumuturile în valută ale statului schimbate în monedă națională direct la banca centrală.
Statul a avut un deficit foarte ridicat și peste țină și în acest an (3,5% din PIB la 6 luni). Acesta, împreună cu datoria ajunsă la scadență, a fost acoperit în proporție de circa jumătate din împrumuturi pe piețele internaționale. Când a avut nevoie de bani pentru a acoperi cheltuielile curente, Ministerul Finanțelor a apelat și la rezerva de valută ținută în contul Trezoreriei de la BNR. Banii schimbați la BNR au fost apoi cheltuiți și au ajuns în sistemul bancar. Băncile nu au avut unde să plaseze mai eficient resursele abundente (în credite, spre exemplu) și au dus excedentul la BNR, unde au luat 6% pe an până la începutul lunii iulie – un nivel peste cel plătit clientelei pentru depozitele la termen (5,3% în iunie), respectiv peste inflație (4,9% în iunie).
În iulie, BNR a relaxat suplimentar politica monetară și a tăiat dobânzile cu 0,25 puncte procentuale, pentru prima dată după ianuarie 2021: rata cheie a ajuns la 6,75% pe an, rata facilității de depozit la 5,75% și rata facilității de credit la 7,75%.
Mișcarea s-a resimțit imediat în piață, chiar dacă nu integral: rata medie la tranzacțiile interbancare (pe baza căreia se calculează IRCC – indicele de referință pentru creditele acordate consumatorilor) a scăzut 5,99% în iunie la 5,82% în iulie, în timp ce ROBOR la 3 luni a scăzut de la 6,03% la 5,85%.
Reducerea dobânzilor se va vedea mai rapid în cazul creditelor legate de ROBOR (înainte de 2019 pentru populație), în timp ce pentru creditele legate de IRCC scăderile vor veni abia de la începutul anului viitor.
