Senatorii din Comisia de buget, finanțe și bănci de la Senat au respins două amendamente la proiectul legii privind darea în plată prin care debitorii puteau renunța la imobil pentru stingerea creanței doar dacă depășeau un anumit grad de îndatorare. Au aprobat însă schimbarea termenului de "persoană fizică" cu cel de "consumator", pentru a nu intra sub incidența legii dezvoltatorii imobiliari care au luat credite pe persoană fizică. Comisia a dat aviz favorabil cu amendamente, dar a lăsat punctele cele mai fierbinți de dezbatere pentru Comisia juridică.
Banca Națională a României a cerut ca darea în plată să fie aplicată doar debitorilor care au un grad de îndatorare mai mare de 65%.
Senatorul PSD Marius Bota și-a asumat amendamentul. "Trebuie să existe un prag", a spus el, moment în care o debitoare prezentă în sala de ședințe înghesuită a Comisiei a izbucnit în plâns: "Eu am doi copii. Venitul acela se împarte și la copii?".
Liviu Voinea, viceguvernator al BNR, a arătat că pragul de 65% este necesar pentru a-i separa pe cei care nu mai pot să plătească de acele persoane care intră strategic în imposibilitate de plată, așa cum arată, în criticile sale la darea în plată, Banca Centrală Europeană.
"Orice om are un venit disponibil, venitul disponibil e ce-i mai rămâne. Cheltuielile de consum reprezintă o treime. Ar însemna ca tot ce rămâne să se ducă pe rate. Cine se află într-o astfel de situație are dificultăți la plata ratelor. Aici legea ar avea un rol de protecție socială", a declarat Voinea.
Daniel Zamfir, deputat PNL și inițiator al legii, a susținut că un prag impus ar genera o discriminare nejustificată: "Apar situații neprevăzute. Vine o comisie, vine BNR să constate?", a comentat deputatul.
"Acest amendament nu mai are legătură cu spiritul acestei legi", a reacționat și senatorul PNL Marinică Dincă .
CITEȘTE ȘI Băncile angajează foști ofițeri de informații pentru a-și spiona angajații El a argumentat că acest tip de lege este aplicat persoanelor aflate deja în criză. "De aceea trebuie să se ia măsuri rapide. În măsura în care o persoană are un credit imobiliar, are tot discernământul să nu-și piardă banii pe care i-a dat pe casă, avansul", a adaugat acesta.
Viorel Arcaș (PSD), președintele Comisiei, a avansat la rândul său o propunere de amendament, prin care darea în plată să fie aplicată doar celor care au serviciul datoriei mai mare decât atunci când au contractat împrumutul ipotecar: "Consumatorul se confruntă cu dificultăți financiare severe, în sensul că obligația lunară de plată depășește gradul de îndatorare avut în vedere la data acordării creditului", a fost ideea avansată de Arcaș.
Termenul "sever" l-a iritat pe inițiatorul proiectului, acesta apreciind că băncile vor plimba clienții prin instanțe din acest motiv.
Ambele amendamente au fost respinse la vot.
BNR a cerut și un prag de 150.000 de euro, dar senatorii au lăsat votul pe acest aspect colegilor jurișiti, membri ai comisiei de fond.
Pe de altă parte, cererea BNR ca debitorii care vor să obțină un credit în condiții mai avantajoase, în special cu un avans mai mic, să poată opta pentru renunțarea la prevederile legii dării în plată a fost respinsă.
CITEȘTE ȘI Dragnea, despre darea în plată: Am fost manipulat când am votat; să fie doar pentru case în care se locuiește Bogdanul Olteanu, viceguvernator BNR, a spus că legea obligă băncile să crească avansul la 40-50%, ceea ce va face foarte dificil accesul tinerilor la o locuință.
Și lămuririle privind programul Prima Casă au fost lăsate Comisiei Juridice. BNR solicită fie exceptarea acestor credite cu avans de 5% de la darea în plată, fie mențiunea expresă că garanția statului va continua să opereze în caz de dare în plată. Nedezbătută a rămas și propunerea ca legea să nu fie aplicată pentru creditele în derulare.
Comisia a respins și propunerea lui Zamfir ca executările silite aferente celor care au pierdut deja bunul ipotecat să înceteze prin efectul acestei legi. Olteanu a avertizat senatorii că un astfel de amendament e fără îndoială neconstituțional, pentru că excede solicitările Președintelui Iohannis din cererea de reexaminare a legii, prin care proiectul s-a întors pentru dezbatere în Parlament, după ce a trecut aproape în unanimitate la finele anului trecut.
Zamfir a precizat, însă, că aceasta va putea fi repusă în discuție în cadrul Comisiei Juridice.
De altfel, toate propunerile de modificare a proiectului vor putea fi rediscutate în cadrul Comisiei Juridice, dacă vor fi asumate, prin amendamente, de deputați.
După ce va fi votat de plenul Senatului, proiectul va ajunge la Camera Deputaților, unde va fi discutat întâi în comisii, apoi supus votului în plen. Dacă va obține un vot favorabil, proiectul de lege va fi transmis spre promulgare președintelui Klaus Iohannis.
