După ani de contracție a creditării și pierderi record, sectorul bancar a ieșit la lumină în 2015. Băncile au dat mai multe credite, au făcut profit și au reușit să amâne problematica Legea a dării în plată.
Creditul în lei l-a întrecut pe cel în valută. Creditarea crește după mai bine de doi ani de dezintermediere
Pentru prima oară de la deschiderea amplă a creditului către populație și firme, creditul în lei l-a depășit pe cel în valută.
Dobânzile la lei au ajuns la minime istorice, atât la credite cât și la depozite, iar împrumuturile noi în moneda națională au ajuns la același nivel de costuri ca cele în valută.
Atât împrumuturile către companii cât și cele către populație, sprijinite de garanțiile de stat, au crescut în acest an, după o perioadă de scădere a îndatorării.
Soldul împrumuturilor către sectorul privat va fi mai mare la finele lui 2015. În noiembrie, soldul era mai mare cu 7,3 miliarde de lei decât la începutul anului, însă în decembrie băncile au vândut câteva pachete de credite neperformante, în valoare de 6,7 miliarde de lei.
De altfel, băncile au continuat să vândă credite neperformante și să curețe bilanțurile în acest an, după ce BNR a început să insiste în acest sens începând cu 2014. Rata creditelor neperformante a scăzut de la 20% la finele lui 2013 la aproximativ 12%, ca urmare a acestor operațiuni.
Profituri, după pierderi record
După ce în 2014 au făcut pierderi record, de aproape 4,7 miliarde de lei, băncile locale încheie 2015 pe profit. Nu știm încă valoarea acestuia, dar rezultatele pe primele trei trimestre arată un profit net de 2,2 miliarde de lei. 24 de bănci au încheiat cu un venit net de 2,8 miliarde de lei, iar 15 au o pierdere cumulată de 572 de milioane de lei.
Primele trei bănci locale, BCR, BRD și Banca Transilvania au făcut un profit cumulat de aproape 1,6 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului.
O achiziție reușită, una eșuată
Banca Transilvania a finalizat preluarea Volksbank România în 2015 și a sărit pe locul trei în topul băncilor după active, imediat în spatele francezilor de la BRD. Din 4 ianuarie Volksbank dispare definitiv.
Tranzacția dintre JC Flowers și Banca Comercială Carpatica a eșuat, însă, pe final de an, după ce n-a fost începlinită condiția ca și grecii de la Piraeus Bank să vândă operațiunile din România fondului american. Banca lui Ilie Carabulea discută acum cu un alt investitor pentru preluare, în condițiile în care banca are nevoie acută de capital, fiind periculos de aproape de pragul minim legal.
Parlamentul a adoptat Legea dării în plată
Parlamentul a reușit să surprindă pe toată lumea în acest an, după ce a adopta Legea privind darea în plată, care permite debitorilor persoane fizice să lase imobilul ipotecat în favoare băncii pentru a stinge creditul, indiferent de valoarea acestuia. Cei mai surprinși au fost bancherii, care, sprijiniți de BNR au reușit să blocheze până acum orice inițiativă parlamentară potrivnică. Ei s-au opus total acestei legi, care, în opinia lor, ar distruge creditarea imobiliară și ar putea duce la falimente bancare. De cealaltă parte, susținătorii legii spun că debitorii nu vor să lase casele băncilor, cărora le-au plătit rate ani de zile, ci vor un instrument care să le permită o negociere de pe poziții de egalitate.
Primii care ar beneficia de efectele acestei legi ar fi cei aflați în executare silită. Bancherii cred că legea îi va ajuta mai degrabă pe speculatorii imobiliari și că sunt forțați să piardă printr-o lege neconstituțională. Președintele Iohannis a trimis darea în plată înapoi în Parlament și a cerut ca textul să fie pus în acord cu Codul civil și să îi vizeze doar pe cei în imposibilitate de plată, astfel că dezbaterile vor continua când Parlamentul se va întoarce din vacanță, în luna februarie.
Bancherii și BNR vor o ca darea în plată să se aplice doar în mod voluntar pentru creditele în derulare, astfel că o decizie a parlamentarilor care să nu țină cont de acest lucru ar putea aduce legea în fața Curții Constituționale, în cele din urmă.
Nu doar darea în plată a fost amânată, dar și intrarea în vigoare a Legii insolvenței persoanelor fizice, care trebuia să opereze după Crăciun. Guvernul a avut mai bine de jumătate de an la dispoziție să adopte normele de aplicare și să formeze comisiile de insolvență necesare, dar n-a făcut nimic. Premierul Dacian Cioloș a prorogat termenul de aplicare cu un an. Perioadă în care România va rămâne, alături de Bulgaria, singura țară fără reglementări pentru falimentul personal.
Pe de altă parte, în 2015 a intrat în vigoare Legea privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit, care stabilește cum vor fi gestionate băncile cu probleme. Confiscarea depozitelor se numără printre prevederile care au atras atenția debitorilor, care vor trebui să fie mai atenți unde își plasează banii. BNR se va ocupa atât de supravegherea băncilor cât și de lichidarea acestora, deși Directiva UE din care se trage textul legislativ recomandă ca de aceste lucruri să se ocupe autorități diferite.
Amenințate de procese, băncile au început să cadă la pace cu clienții
Explozia cursului francului elvețian de la mijlocul lunii ianuarie a tensionat și mai mult relațiile dintre clienți și bănci. Clienții, afectați deja de deprecierea leului față de franc după declanșarea crizei s-au trezit cu rate mai mari de plată, așa că s-au organizat și au început să pună presiune pe autorități pentru a da o lege a conversiei care să le reducă povara financiară și câțiva dintre ei au ieșit în stradă.
Parlamentul a dezgropat un proiect mai vechi privind conversia, ceea ce a aprins comunitatea bancară. Guvernatorul Mugur Isărescu a fost în Parlament pentru a da explicații, care se pare că la acel moment i-a convins pe aleși, pentru că proiectul a dispărut e pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate. În schimb, atât Senatul cât și Camera deputaților au votat în unanimitate darea în plată.
Clienții au continuat să dea în judecată băncile pentru diferitele clauze inserate în contractele de credit în perioada 2006-2008, iar Tribunalul București a luat primele decizii în procesele deschise de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Instanța bucureșteană a decis că mai multe bănci au folosit formule nelegale pentru calculul dobânzilor și a dispus eliminarea acestor prevederi din toate contractele de credit, potrivit unor modificări, introduse în 2013, la legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte.
Speriate de perspectiva de a pierde aceste litigii, câteva bănci au început să scoată pe masă oferte pentru clienți.
Banca Transilvania a redus soldul creditelor clienților preluați de la Volksbank cu contravaloarea comisionului de risc încasat și a convertit creditele în franci cu un discount. Operațiunea, de care au beneficiat 34.000 de clienți, a costat 1,5 miliarde de lei, bani plătiți de acționarii austrieci ai VB.
Banca Comercială Română a venit cu o ofertă de scădere a dobânzilor, semnată de 25.000 de clienți, după ani de zile a cerut clienților să plătească o dobândă de 10% la euro.
Și OTP Bank a venit pe final de an cu o ofertă de conversie cu discount, prin care încearcă să scape pe cale amiabilă de efectele unei decizii potrivnice a Tribunalului București.
Evoluția creditului privat intern, mii lei, date BNR.
