Investițiile în anumite obiective din domeniul gazelor naturale și energiei nucleare vor putea fi declarate drept "durabile" din punct de vedere climatic, cu unele condiții, a decis Comisia Europeană.
România, care încearcă de mai mulți ani să își dezvolte centrala nucleară de la Cernavodă, inclusiv cu fonduri UE, a propus în cursul anului trecut, alături de o serie de țări europene, includerea gazului și energiei nucleare în taxonomia tranziției ecologice, pentru a consolida investițiile private majore pentru tranziția la energia verde. Recent, Klaus Iohannis și emisarul special pentru climă al președintelui SUA, John Kerry, au anunțat planurile de a construi în România, în parteneriat cu compania americană NuScale Power, o centrală cu reactor modular de mici dimensiuni (SMR). România va deveni astfel prima țară din lume în care va fi implementată tehnologia americană a reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni.
Executivul de la Bruxelles a prezentat miercuri Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei, care vizează anumite activități din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare din perspectiva atenuării schimbărilor climatice și a adaptării la acestea. Colegiul comisarilor a ajuns la un acord politic cu privire la text, care va fi adoptat oficial de îndată ce vor fi disponibile traducerile sale în toate limbile UE.
"Pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiții private masive. Scopul taxonomiei UE este de a ghida investițiile private către activitățile care sunt necesare pentru atingerea neutralității climatice. Clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu stabilește dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Scopul său este de a accelera tranziția, valorificând toate soluțiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice. În lumina recomandărilor științifice și având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție. Activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare care au fost selectate sunt coerente cu obiectivele urmărite de UE în domeniul climei și al mediului. Ele ne vor permite să accelerăm tranziția către un viitor neutru din punctul de vedere al impactului asupra climei, în care se vor utiliza în principal sursele regenerabile de energie și se va recurge tot mai puțin la cărbune, care este mai poluant", a transmis Comisia.
Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei include activități economice suplimentare din sectorul energetic în taxonomia UE. Textul stabilește, în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, condiții clare și stricte sub rezerva respectării cărora anumite activități din sectorul nuclear și al gazelor naturale pot fi incluse ca activități de tranziție alături de cele vizate deja de primul Act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, aplicabil de la 1 ianuarie 2022.
Aceste condiții stricte sunt următoarele: atât în cazul sectorului gazelor naturale, cât și al energiei nucleare, activitățile trebuie să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică; în cazul energiei nucleare, activitățile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe în materie de securitate nucleară și de mediu; în ceea ce privește sectorul gazelor naturale, activitățile trebuie să contribuie la tranziția de la generarea energiei pe bază de cărbune către energia produsă din surse regenerabile.
"Condiții suplimentare mai specifice se aplică tuturor activităților de mai sus și sunt specificate în Actul delegat complementar adoptat miercuri. Actul introduce cerințe specifice pentru întreprinderi, de a furniza informații privind activitățile lor în sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare. Din rațiuni de transparență, Comisia a modificat astăzi Actul delegat de completare a Regulamentului privind taxonomia în ceea ce privește obligațiile de furnizare de informații, astfel încât investitorii să poată identifica activitățile din sectorul gazelor naturale sau al energiei nucleare care pot reprezenta oportunități de investiții și să poată face, așadar, alegeri în cunoștință de cauză", mai precizează Executivul european.
Textul actului delegat complementar se bazează pe consultările avute la nivel de experți cu Grupul de experți al statelor membre privind finanțarea durabilă și cu Platforma privind finanțarea durabilă. Comisia a ținut, de asemenea, seama de observațiile primite din partea Parlamentului European pe această temă. Comisia a analizat cu atenție contribuțiile primite de la aceste părți interesate și le-a avut în vedere la elaborarea textului prezentat astăzi. De exemplu, în urma observațiilor primite, au fost aduse ajustări punctuale criteriilor tehnice de examinare și cerințelor de furnizare de informații și de verificare pentru a le spori claritatea și ușurința de utilizare.
Odată ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, actul delegat complementar va fi transmis în mod oficial colegiuitorilor spre examinare. Așa cum s-a întâmplat și cu celelalte acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind taxonomia, Parlamentul European și Consiliul (care au delegat Comisiei competența de a adopta acte delegate în temeiul Regulamentului privind taxonomia) vor avea la dispoziție patru luni pentru a analiza documentul și, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecții la acesta. Ambele instituții pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni. Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecții cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puțin 72% dintre statele membre (și anume cel puțin 20 de state membre), reprezentând minimum 65% din populația UE, pentru a putea formula obiecții la actul delegat. Parlamentul European poate formula obiecții cu condiția unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorități a membrilor săi (adică cel puțin 353 de deputați).
Odată încheiată perioada de examinare și cu condiția ca niciunul dintre colegiuitori să nu fi formulat obiecții, Actul delegat complementar va intra în vigoare și se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.
