Bucureștenii achitau în luna decembrie de departe cel mai ridicat preț raportat la paritatea puterii de cumpărare comparativ cu locuitorii celorlalte capitale europene, atât la gaze, cât și la energie electrică, reiese dintr-un studiu al reglementatorului pieței de energie din Ungaria, MEKH. Și mai îngrijorător este faptul că și în ceea ce privește prețurile nominale, unde, de obicei, Bucureștiul se situa printre cele mai ieftine capitale, situația s-a schimbat dramatic, relevă datele analizate de Profit.ro.
În ultimul an, prețul final achitat de un consumator casnic din București pe energia electrică s-a dublat, de la 12,26 eurocenți/KWh în decembrie 2020 la 26,36 în decembrie 2021.
În ceea ce privește prețul final al gazelor, acesta s-a majorat de 3,3 ori, de la 3,06 eurocenți/KWh la 10,32 eurocenți/KWh.
Bucureștenii, campioni absoluți la facturile la energie raportate la paritatea puterii de cumpărare
În urma dublării prețului final la energie electrică, Bucureștiul s-a alăturat Pragăi, cele două orașe devenind singurele capitale din Europa Centrală și de Est în care s-a înregistrat un preț mai ridicat decât cel mediu din cele 27 capitale ale UE (de 23,88 eurocenți/KWh).
În ceea ce privește prețul final achitat de consumatorii non-casnici de gaz, situația este similară, bucureștenii și sofioții fiind singurii central-est europeni care achitau facturi mai ridicate decât media UE (de 9,9 eurocenți/MWh).
Bucureștenii, campioni absoluți la facturile la gaze raportate la paritatea puterii de cumpărare
Prețurile raportate la paritatea puterii de cumpărare plătite de locuitorii Bucureștiului pe energie electrică și gaze erau în decembrie duble celor medii din capitalele europene. Dacă în ceea ce privește prețul gazului raportat la puterea parității de cumpărare, locuitorii Sofiei erau aproape la fel de dezavantajați ca bucureștenii, la energie electrică prețul achitat de consumatorii casnici din capitală se situa cu 20% peste cel achitat de următorii „ghinioniști”, atenienii.
Prețurile raportate de MEKH sunt practicate de furnizorii din respectivele capitale, necuprinzând efectele diferitelor forme de plafonare, compensare, subvenționare practicate de guvernele europene.
Bucureștenii, în topul 10 facturi la gaze achitate de locuitorii capitalelor europene
În plus, în ceea ce privește ponderii taxării în preț, de 7% la energie electrică și de 0% la energie electrică în România, reglementatorul maghiar ia în calcul doar taxele și contribuțiile din factura consumatorului final (mai puțin TVA).
Marea problemă este că impozitarea agresivă a acestor sectoare în România, în special a celui gazier, are loc la nivelul producătorilor.
Bucureștenii, pe locul al 12-lea - în topul facturilor achitate de locuitorii capitalelor europene
Astfel, nu mai puțin de 60% din cifra de afaceri estimată de principalul producător de gaze autohton, Romgaz, pentru 2022 va intra direct în buzunarele statului român prin impozite per producție, potrivit bugetului companiei pe acest an. Suma pe care o va încasa statul român din acestea, 7,4 miliarde lei, va fi de 4 ori peste profitul net estimat de companie pentru acest an, de 1,73 miliarde lei, profit care va ajunge și el majoritar în aceleași conturi ale statului român, care a impus o rată de distribuire a dividendelor de 90% (cu posibilitatea unor excepții de 50%). Dacă adăugăm și încasările din impozitul pe profit și dividendele, rezultă că partea statului din cifra de afaceri a companiei se va ridica la 70%, de 5 ori mai mare decât profitul net estimat de companie pentru 2022.
Cu alte cuvinte, cel puțin 70% din ceea ce MEKH numește prețul gazului marfă (care are o pondere de 76% în prețul achitat de consumatorul final) va intra în 2022 tot în buzunarele statului român.
