UPDATE ORA 14.00 La jumătatea orarului de tranzacționare, acțiunile Romgaz și OMV Petrom se tranzacționau cu peste 3% sub nivelurile de referință. Companiile afectate de proiect adunaseră schimburi în valoare de aproape 10 milioane euro. Ministrul Finanțelor Publice a tunat gaz peste focul neliniștilor de pe bursă, spunând că sunt companii care „cresc nejustificat tariful la gaze”. Actul normativ nu va fi adoptat imediat, dar este avut în vedere. „Nu vrem să intervenim în piață, dar piața cu adevărat, nu 2 operatori.”
Mișcări puternice pe acțiunile Romgaz la debutul ședinței bursiere de astăzi, în contextul informațiilor potrivit cărora Guvernul pregătește un proiect care vizează plafonarea prețului gazelor până în anul 2021 la un nivel inferior celui de dinaintea liberalizării prețurilor. Titlurile Romgaz se depreciau cu aproximativ 4% pe volume de aproape 2,5 milioane euro. Impuls descendent este și pe acțiunile OMV Petrom. Impactul pe bursă se poate înrăutăți dacă știrea devine concretă, avertizează Marcel Murgoci de la SSIF Estinvest.
Mișcări pe bursă antrenate de o știre cu potențial impact major asupra companiilor din domeniul producției de gaze. Indicele BET pierde la debutul sesiunii peste 1%, tras în jos de deprecierea de aproximativ 4% a acțiunilor Romgaz Mediaș (SNG). Cotația încearcă o stabilizare în zona de 30,06 lei/acțiune, însă primele minute de tranzacționare a fost atins chiar și un minim de 29,50 lei/acțiune, mișcare caracterizată drept considerabilă de către Marcel Murgoci, director de operațiuni la SSIF Estinvest Focșani. „Un declin de -5% la Romgaz nu e puțin pentru o societate lichidă, a declarat acesta pentru Profit.ro.
Este reacția la știrea potrivit căreia Guvernul pregătește un proiect de act normativ prin care vrea să plafoneze prețul de vânzare al gazelor din producția internă de la producători la furnizori la 55 lei/MWh până în 2021, sub nivelul de dinainte de liberalizarea pieței, de 60 lei/MWh, cu motivarea că, în absența unei astfel de măsuri, gazele interne se vor mai scumpi până la peste 80 lei/MWh în 2019.
Este doar o reacție „la cald”, pentru că deocamdată nu se știe când va intra în vigoare, nu sunt cometarii de la politicieni spune Murgoci de la Estinvest, avertizând că totul se poate înrăutăți dacă știrea devine concretă.
Apar în același timp și cumpărători. În sistem erau introduse ordine pentru cumpărarea a aproximativ 80.000 de acțiuni, echivalentul a peste 500.000 de euro. Deja, în prima jumătate de oră de tranzacționare, rulajul pe acest emitent depășise 13 milioane de lei. „Schimburile sunt intense și pe volume mari”, afirmă Murgoci.
În nota de fundamentare a proiectului se arată că prețul mediu de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizata în perioada aprilie 2017 – august 2018 a evoluat de la 70,93 lei/MWh la 77,72 lei/MWh. Guvernul estimează că prețul mediu estimat de vânzare al gazelor naturale de către producătorii interni pe piata centralizata la 31.03.2019 va fi de 80,25 lei/MWh, iar cel al gazelor din import, la aceeași dată, de 94,58 lei/MWh.
Impactul s-a resimțit și pentru acțiunile OMV Petrom. Acestea pierdeau aproximativ 1,8%, declin de o amplitudine similară cu cea a indicelui energetic BET-NG, pe fondul unor transferuri cu puțin peste 1 milion de lei. Cotația coborâse în primele minute de tranzacționare până la un minim intraday de 3,05 lei/acțiune.
„Reacția este clar negativă”, spune Murgoci de la Estinvest care afirmă că investitorii încă tatonează pentru că nu știu dacă actul va intra în vigoare și mizează că guvernanții l-ar putea retrage în perspectiva deschiderii procedurii de infrigement de către autoritățile de la Bruxelles. Abia în aprilie 2017 au fost liberalizate gazele naturale, iar acum autoritățile ar muta în sens contrar. „Este ceva ciudat”, spune brokerul.
Proiectul ar fi promovat în contextul în care Guvernul anticipează o scumpire a gazelor naturale în perioada următoare, iar declarații fuseseră date în acest sens în media de către consilierul primului ministru Viorica Dăncilă, Darius Vâlcov. Pentru asigurarea unui mediu concurențial corect pentru sectorul de gaze naturale din Romania și stoparea creșterii necontrolate a prețurilor gazelor naturale din producția internă, reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Energiei s-au întâlnit miercuri, 18 iulie, la sediul MFP, pentru a analiza posibilitatea instituirii unor forme de control al prețurilor gazelor naturale practicate de către producătorii interni, până la data 30.06.2021", a transmis MFP.
Potrivit sursei citate, pentru eliminarea efectelor negative asupra consumatorilor casnici, având în vedere că după 1 aprilie 2017 s-a liberalizat complet prețul de vânzare al gazelor naturale, iar tendința de creștere a fost continuă și constantă, aceasta fiind în prezent de 29,5%, în timp ce pentru luna martie 2019 se estimează o creștere de 33,75%, se impune adoptarea unui act normativ care să plafoneze prețul gazelor naturale.
"Se stabilește prețul maxim de vânzare a gazelor naturale din producția internă la producători până la data de 30.06.2021, în valoare de 55 lei/MWh", prevede proiectul de HG. De reținut că acest nivel este inferior celui al ultimului preț reglementat de vânzare către furnizori a gazelor naturale din producția internă destinat consumatorilor casnici, de 60 lei/MWh, valabil până la liberalizarea din aprilie anul trecut. De asemenea, dat fiind că, în urma liberalizării, a dispărut distincția dintre prețul producției interne de gaze destinată consumatorilor casnici și cel al producției destinate celor industriali, rezultă că prețul maxim propus de Guvern se va aplica indiferent de tipul de clienți cărora furnizorii le vor vinde ulterior gazele cumpărate de la producători.
Prețul de vânzare de la producători la furnizori are o pondere de peste 65% în prețul final al gazelor plătit de consumatorii casnici reglementați. Pe locul 2 se află tarifele reglementate de distribuție, cu circa 25%.
Pentru impunerea acestei măsuri, Guvernul invocă art. 4, alin. 2 din Legea Concurenței: “În sectoarele economice sau pe piețele unde concurența este exclusă sau substanțial restrânsă prin efectul unei legi sau datorită existenței unei poziții de monopol, Guvernul poate, prin hotărâre, să instituie forme corespunzătoare de control al prețurilor pentru o perioadă de cel mult 3 ani, care poate fi prelungită succesiv pe durate de câte cel mult un an, dacă împrejurările care au justificat adoptarea respectivei hotărâri continuă să existe”. Executivul justifică invocarea acestei prevederi din Lege prin faptul că industria locală de producție de gaze constituie un duopol, cei mai mari producători, OMV Petrom și Romgaz, controlând cumulat circa 95% din aceasta.
Potrivit unei alte legi, specifice domeniului, Legea energiei, “în situația unui dezechilibru major între cerere și ofertă și/sau a unei disfuncționalități evidente a pieței de gaze naturale, Guvernul, la propunerea ANRE și cu avizul Consiliului Concurenței, poate limita creșterea excesivă a prețurilor/tarifelor sau poate decide blocarea acestora pentru o perioadă determinată de maximum 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă circumstanțele care au determinat adoptarea respectivei decizii, prin: a) fixarea unei limite superioare a prețului; b) limitarea venitului din activitatea reglementată (pe baza căruia se stabilesc prețurile și tarifele reglementate – n.r.)", stipulează legea.
De reținut că, potrivit aceluiași act normativ, costurile recunoscute și amânate ale jucătorilor de pe piața gazelor care practică tarife și prețuri reglementate se recuperează ulterior integral, tot prin majorări de tarife aprobate de ANRE.
Dacă va fi adoptată respectiva hotărâre de guvern, împotriva României va fi declanșată, probabil, o nouă procedură de infringement de către Comisia Europeană.
Procedura de infringement constituie un proces care presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, unde țara în cauză este amendată, de obicei, cu o sumă substanțială.
Guvernul poate introduce o politică de control al prețurilor la gaze naturale, prin care acestea să scadă cu 20%, a anunțat luni seară la Antena 3 consilierul prim-ministrului, Darius Vâlcov, în condițiile în care, potrivit calculelor sale, din 2013, gazele s-au scumpit cu 75%, iar principalii producători interni, OMV Petrom și Romgaz, au "marje de profit de 300%" (de fapt 200% chiar și după cifrele avansate de acesta, cost de producție 27 lei și preț de vânzare 81 lei/MWh -n.r.).
Potrivit acestuia, la baza inițiativei stă o adresă a Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).
"Chiar astăzi am primit o adresă de la președintele ANRE-ului, prin care ni se spune <Măi, situația nu este deloc roz.>. La 1 august urmează o creștere, pentru că așa e legislația, de 4% a prețului la gaze. Dar mare atenție: acest lucru se întâmplă pentru că, în România, suntem într-o situație de duopol, în sensul în care două mari companii, și n-am să le dau numele, au peste 95% din producția românească (OMV Petrom și Romgaz – n.r.) și atunci își permit ca, la un cost de producție de 27 de lei/MWh, gazele să ajungă la vânzare la 81 lei/MWh. Adică un profit de 300% (de fapt 200% chiar și după cifrele avansate de acesta -n.r.)", a spus Vâlcov la Antena 3.
El a precizat că o parte din acest profit ajunge și la bugetul de stat. Statul controlează Romgaz cu peste 70% din acțiuni și are o deținere minoritară de 20,63% la OMV Petrom, unde acționar majoritar este grupul austriac OMV. În plus, producătorii interni de gaze datorează impozitul pe veniturile suplimentare din dereglementarea prețului la gaze, de 60%-80% din aceste venituri, în funcție de prețurile pe care le practică.
"Așa au înțeles unii manageri că trebuie mers înainte. Mărim prețul, pentru că până la urmă cine îl suportă? E un prost care trebuie să îl plătească. Asta în loc să mărim producția și să diversificăm sursele, astfel încât să vindem mai mult, poate chiar și la export, dar la un preț mai mic", a mai spus Vâlcov.
Momentan, starea tehnică a sistemului național de transport al gazelor nu permite decât exporturi către Republica Moldova, al căror volum este infim în raport cu totalul producției și vânzărilor interne de gaze, inclusiv din cauza faptului că interconexiunea cu sistemul de peste Prut nu ajunge deocamdată decât până la Ungheni, nu și pánă la Chișinău, centrul principal de consum al Republicii Moldova.
"Constatând că, din 2013 până astăzi, prețul la gaze a crescut cu 75%, ca urmare a dorinței acestor două entități de a obține profit de 300%, adică de câteva miliarde de lei pe an, ANRE-ul s-a sesizat și ne-a trimis această adresă și ne întreabă ce să facem, pentru că există lege. Leac există pentru toate. Și legea spune în felul următor: când te afli într-o astfel de situație, poți să intervii ca Guvern și pentru maxim 3 ani de zile să reglezi prețul, astfel încât acesta să poată fi suportat. Și acest lucru, pe care și eu o să-l recomand și o să-l susțin, sunt sigur că în această direcție vom merge. În următorul an de zile, prețul gazelor se va ieftini cu peste 20%", a declarat consilierul premierului Dăncilă.
În 2013, prețul de vânzare al gazelor de producție internă de către producători către furnizori era stabilit de Guvern și se cifra, la finalul anului, la 49,80 lei/MWh pentru gazele destinate consumatorilor casnici și 68,30 lei/MWh pentru cele destinate clienților industriali. Între timp, piața a fost liberalizată total pentru consumatorii noncasnici și parțial și pentru populație. Potrivit ultimelor date ale ANRE, în aprilie 2018, prețul mediu de vânzare al gazelor de la producători la furnizori a fost de 75-78 lei/MWh, în funcție de tipul de tranzacții, bilaterale sau pe piețele centralizate.
