Europeni, ruși și ucraineni s-au întâlnit marți, la Berlin, în căutarea unui compromis la exporturi prin Ucraina de gaze naturale ruse către Europa și să evite noi conflicte energetice din 2019, când contractul cu privire la acest tranzit expiră, relatează AFP.
Negocierile au loc, de asemenea, în contextul atacului în toată regula lansat de președintele american Donald Trump contra unui proiect de gazoduct germano-rus controversat care va marginaliza Ucraina și mai mult în acest domeniu, arată news.ro.
Comisarul european însărcinat cu Energia, slovacul Maros Sefcovic, s-a întâlnit cu ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, și ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, dar și cu reprezentanți ai grupurilor în domeniul gazelor naturale rus Gazprom și ucrainean Naftogaz.
”Timpul trece, 2019 se încheie curând, iar noi trebuie să răspundem întrebării (dacă) vom avea un acord viabil din punct de vedere comercial la 1 ianuarie 2020”, a declarat el înaintea reuniunii.
Însă, în acest an, două gazoducte care ocolesc teritoriul ucrainean urmează să intre în serviciu, cel germano-rus Nord Stream 2 și cel turco-rus Turkish Stream, ceea ce ar priva Kievul de o adevărată mană financiară și de o armă redutabilă în fața Rusiei.
În urma unei serii de ”războaie ale gazelor naturale” ruso-ucrainene, aflate la originea unor perturbări în aprovizionarea Europei în anii 2000, volumele care tranzitează Ucraina au fost considerabil reduse, odată cu inaugurarea în 2011 a gazoductului Nord Stream 1, care leagă Rusia și Germania via Marea Baltică.
Iar în pofida unor relații ruso-europene aflate la cel mai scăzut nivel, din cauza conflictului din estul Ucrainei și anexării de către Rusia a Crimeei în 2014, germanii și rușii au vrut să continue pe această cale, cu atât mai mult cu cât cererea europeană de gaze naturale ruse este în creștere din 2015.
TRUMP ATACĂ GERMANIA
În iarna 2017-2018, Gazprom și-a ”pulverizat” recordurile de export, iar în primul trimestru din 2018 Nord Stream 1 s-a impus drept principalul canal de aprovizionare cu gaze naturale rusești al UE - 36% din total, față de 34% prin Ucraina.
În opinia oponenților noilor gazucte, ca Polonia, Europa nu face decât să-și sporească, pe de o parte, dependența de hidrocarburi ruse, iar pe de altă parte își plasează aliatul ucrainean într-o poziție dificilă.
Donald Trump a sporit presiunile, acuzând Germania că este ”complet controlată de Rusia”.
Iar președintele american nu a ascuns luni, cu ocazia întâlnirii sale cu omologul său rus Vladimir Putin, că intenția sa era ”să facă concurență” Nord Stream și să vândă Europei gaz natural lichefiat (GNL), în pofida faptului că acesta este mai scump ca gazele naturale ruse.
La rândul său, după ce a dat asigurări că aceste gazoducte sunt doar infrastructuri comerciale, cancelarul german Angela Merkel a recunoscut recent o dimensiune ”politică” și a cerut ca rolul Ucrainei să fie recunoscut.
Șeful statului ucrainean Petro Poroșenko tună, la rândul său, contra unui proiect care costă ”zeci de miliarde de dolari și face economia europeană mai puțin eficientă, mai puțin competitivă, iar politica energetică a UE mai dependentă de Rusia”.
Ministrul german al Economiei, Peter Altmeier, a promis luni ”o soluție pe termen lung (...) care răspunde îngrijorărilor Ucrainei”.
Președintele rus a declarat, la rândul său, că Rusia este pregătită să mențină o formă de tranzit a gazelor maturale ruse prin Ucraina, dacă Gazprom și Naftogaz își reglează, în sfârșit, diferendele în justiție.
Putin i-a propus totodată lui Trump o cooperare în domeniul petrolului și gazelor naturale.
Însă, după intrarea în funcțiune a Nord Stream 2 și Turkish Stream, Ucraina va fi nevoită să se mulțumească cu puțin iarna, când capacitățile celorlalte căi de aprovizionare își vor atinge limita, notează unii analiști.
”Mai puțin în cazul unui acord specific cu Comisia Europeană (CE)” sau al unor ”clienți care cer ca gazul să continue să tranziteze prin Ucraina”, sublinia cercetătorul Jack Sharples într-un material recent al Oxford Institute for Energy Studies.
