OMV Petrom va importa în 2019, ca urmare a prevederilor OUG 114 și a reglementărilor conexe ale Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), un volum de gaz rusesc echivalent cu 6,66% din producția internă a companiei. Și asta în condițiile unei producții autohtone aflată pe un trend descrescător și importuri aflate pe un trend ascendent.
Producția de gaze autohtonă a scăzut în 2018 cu 0,5%, iar importurile de gaze rusești a fost mai mare cu 27% sau 0,25 milioane tone echivalent petrol (tep) anul trecut comparativ cu anul precedent, estimează un document al companiei.
Ca și cum acest lucru nu ar fi fost suficient, OUG 114 introduce coșul de gaze import/export la consumatorii industriali, coș care va fi aplicat și centralelor electrice pe gaze de la Brazi și Iernut, operate, paradoxal, de cei doi mari producători de gaze autohtoni. Cu alte cuvinte, pentru a produce electricitate, OMV Petrom și Romgaz sunt obligate să cumpere gaze de la ruși, deși producția de gaze este unul din principalele lor domenii de activitate (în cazul Romgaz, principalul).
Potrivit proiectului de buget al companiei, în 2019, OMV Petrom intenționează să-și reducă vânzările de gaze către terți cu 2,1 TWh, de la 45,1 TWh la 43 TWh, și să-și majoreze producția de electricitate de la Brazi cu 1,2 TWh, de 3,8 TWh la 5 TWh. Cum pentru producția a 0,57 TWh de electricitate este nevoie de arderea a un TWh de gaz, rezultă că OMV Petrom intenționează șă-și majoreze cu 2,1 TWh volumul de gaz destinat centralei de la Brazi.
Cu alte cuvinte, la o producție de gaz în scădere cu 5% (de la 4,8 în 2018 la 4.5 miliarde metri cubi în 2019), compania intenționează să vândă 43 TWh și să utilizeze ca materie primă la Brazi alți 8,7 TWh. Rezultă un volum total de 51,7 TWh, similar celui de anul trecut, când OMV Petrom a vândut 45,1 TWh și a “ars” la Brazi 6,6 TWh.
Deficitul de producție, de 300 de milioane metri cubi (sau 3,25 TWh) va fi acoperit cu importuri de gaze rusești.
“Vânzările de gaze naturale vor scădea cu 5% față de 2018, ca urmare a reducerii producției proprii; efect diminuat prin achiziții de la terți (importuri - n.r.) pentru a îndeplini obligația de structura specifică de amestec import/intern. Producția netă de energie se așteaptă să crească la 5 TWh în 2019, generată de îmbunătățirea prețurilor la energia electrică (compania se așteaptă la o majorare a prețurilor pe piețele centralizate - n.r.) și scăderea prețului la gaze naturale (noul preț reglementat de 68 lei/MWH - n.r.)”, precizează proiectul de buget al companiei.
Prin OUG 114 și reglementările conexe ale ANRE, autoritățile române obligă, practic, OMV Petrom, deși este producător, să bage în buzunarul Gazprom aproximativ 400 de milioane de lei, la prețul de 122 lei/MWh raportat de ANRE pentru luna octombrie. Valoarea celor 3,25 TWh importați se transformă din venituri (menite a acoperi materia primă) în costuri pentru companie, costuri care se vor reflecta evident în prețul electricității cerut de OMV pe piață. Preț care, foarte probabil, va fi validat de cumpărătorii clienți industriali, ca urmare a limitării energiei disponibile pe piețele centralizate în urma deciziei de alocare a energiei electrice ieftine prioritar consumatorilor casnici la prețuri reglementate.
Potrivit unor surse din piață, OMV Petrom introducea gaz în centrala de la Brazi la prețul pieței, de 77 lei/MWh. Diferența până la costul de 122 al gazului importat reprezintă o majorare considerabilă a costurilor de producție a electricității ale centralei de Brazi.
O altă presiune asupra prețurilor în cazul OMV Petrom este reprezentată de procentul ridicat, de 30% din producția de la Brazi, pe care va fi obligată să o aloce consumatorilor casnici la preț reglementat. Probabil că acesta este și motivul pentru care compania a decis o majorare a producției cu 31,5% în 2019 comparativ cu cea de anul acesta.
Într-o situație similară se află și Romgaz cu centrala de la Iernut, care va trebui să folosească tot cos de gaz intern/import. Romgaz este deja, ca urmare a faptului că deține majoritatea depozitelor de gaze din România un importator important de gaze rusești, în noiembrie 2018 aflându-se pe locul al cincilea după Engie, Valahia Gas, MET și WIEE.
De altfel, consecințele OUG 114 asupra planurilor OMV Petrom nu se opresc aici. Compania a decis să-și reducă cu 25% investițiile pentru 2019 (de la 4,54 miliarde lei în 2018, la 3,42 milioane lei), în special în sectorul de gaze: “ca urmare a mediului fiscal instabil, activitățile de investiții se concentrează pe zăcămintele producătoare de țiței (și nu și pe cel de gaze - n.r.), rezultând un nivel al investițiilor mai scăzut comparativ cu cel din 2018”.
Totodată, OMV estimează o reducere cu 17,5% (sau 680 milioane lei) a profitului net pentru 2019. Explicația: “Veniturile din vânzări vor fi sub nivelul actual din 2018, din cauza implementării prețului reglementat la gaze naturale și a scăderii volumelor de vânzări de gaze naturale, efect parțial compensat de creșterea volumelor de vânzări de energie electrică și de produse petroliere”.
