Amânarea de către ExxonMobil și OMV Petrom a deciziei finale de investiție în proiectul offshore de extracție de gaze naturale Neptun Deep din apele teritoriale românești ale Mării Negre constituie o "problemă uriașă" pentru Ungaria, a declarat, pentru Bloomberg, ministrul de Externe de la Budapesta, Peter Szijjarto.
"În România, unde am descoperit un mare zăcământ offshore de gaze, nu vedem politicile adecvate unei investitiții de multe miliarde de dolari. Avem nevoie de un regim fiscal și de reglementare stabil pentru a putea lua decizia finală de investiție și, momentan, ne chinuim acolo", a spus Leitner, la o conferință pe tema gazelor naturale desfășurată la Viena, într-un context în care a susținut că Europa are nevoie de o relație stabilă cu Rusia și de implementarea proiectului de gazoduct Nord Stream 2, pentru a-și asigura securitatea aprovizionării sale cu gaze.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Vineri, la teleconferința prilejuită de publicarea rezultatelor financiare ale ExxonMobil pe trimestrul IV 2018, oficialii companiei americane nu au făcut nici o referire la Neptun Deep și nici nu au primit întrebări pe această temă de la analiștii financiari prezenți.
"Această amânare este o problemă uriașă", a spus ulterior Peter Szijjarto, ca reacție la afirmațiile oficialului OMV.
Ministrul de Externe al Ungariei a arătat că, în acest context, solicitarea autorităților americane ca Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu energie și să își reducă dependența de Rusia este blocată de mai multe state aliate din Uniunea Europeană și NATO, respingând criticile potrivit cărora Budapesta încearcă să strângă legăturile cu Moscova.
Peter Szijjarto a subliniat că Ungaria a făcut ceea ce ținea de ea prin construcția terminalelor de interconectare cu România și Croația, însă pe de alte parte statele aliate din UE și NATO nu și-au respectat partea lor de învoială.
"Guvernul SUA este unul din cei mai vocali care îndeamnă Ungaria să își diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. Însă acest lucru depinde de prieteni: prieteni din Austria, prieteni din Croația și prieteni din America, de state membre UE și NATO. Până acum niciunul dintre aceștia nu a făcut pașii necesari care să ne ajute pe noi să ne diversificăm sursele de aprovizionare", a spus Szijjarto.
În cazul Croației, deși Guvernul de la Zagreb a decis vineri să investească 100 milioane de euro într-un terminal plutitor pentru gaze naturale lichefiate, ministrul ungar de Externe a apreciat că livrările LNG din SUA prin terminalul din Croația par a fi prea scumpe.
Îndoiala cu privire la viitorul proiectului Neptun Deep este întărită și de anunțul recent al operatorilor de transport de gaze din România și Ungaria, Transgaz și FGSZ, potrivit căruia o bună parte a contractelor de rezervare de capacitate de transport de gaze pe viitoarea conductă BRUA, faza 2, ce va întări interconectarea dintre România și Ungaria, contracte semnate la finalul lui 2017, au fost reziliate de către firmele ofertante până la data limită de 14 decembrie 2018, iar volumul de capacitate de transport rezervată prevăzut de contractele rămase în vigoare este situat sub minimul necesar pentru ca investițiile în noua conductă să fie rentabile din punct de vedere economic. Principala sursă de gaze avută în vedere pentru noul gazoduct este chiar Marea Neagră.
Anul trecut, în piață au circulat informații cu privire la faptul că contractele de rezervare de capacitate pe BRUA de la finalul anului 2017 ar fi fost semnate de 3 companii din Ungaria, printre care divizia de furnizare și trading a MET Group, companie energetică controlată și condusă de un apropiat al premierului ungar Viktor Orban, și operatorul de înmagazinare MFGT. Informațiile nu au putut fi confirmate oficial întrucât regulile procedurii de sezon deschis prevăd că numele ofertanților sunt confidențiale.
Pe de altă parte, potrivit Reuters, grupul MET, înregistrat în Elveția, a fost unul dintre cei 3 operatori care au rezervat recent capacitate de transport pe viitorul gazoduct planificat de Bulgaria pentru a tranzita gaze rusești de la granița cu Turcia până în Serbia, proiect prin care bulgarii vor să câștige statutul de hub regional de gaze și care ar veni în prelungirea conductei TurkStream avute în vedere de gigantul rus de stat Gazprom. Ceilalți doi ofertanți care au rezervat capacitate au fost chiar Gazprom, precum și compania bulgărească de stat Bulgargaz.
Testul economic efectuat pe baza rezervării de capacitate s-a dovedit a fi pozitiv, astfel că operatorul de transport al vecinilor de la sud de Dunăre, Bulgartransgaz, a luat decizia finală de investiție în gazoduct, care va avea 484 kilometri lungime și costuri estimate de circa 1,6 miliarde dolari. UE și-a exprimat îngrijorarea că acest proiect va întări dependența țărilor europene de importurile de gaze din Rusia și va submina statutul economic și politic al Ucrainei.
"Avem vești foarte bune. Testul economic privind rentabilitatea proiectului de extindere a rețelei național de transport de gaze a fost pozitiv, iar capacitatea oferită a fost rezervată în proporție de 100%", a declarat, în Parlament, ministrul Energiei din Bulgaria, Temenuzhka Petkova.
TurkStream este gândită de Gazprom ca o conductă parțial offshore care va aduce gaze rusești în Turcia și mai departe în sudul și sud-estul Europei, respectiv în Grecia, Bulgaria, Macedonia și Serbia, cu perspective de prelungire a rutei până în Occident, cu condiția realizării și a altor interconectări, aflate în stadiu de proiect. Riscul teoretic este ca, urmare a construirii TurkStream, cel puțin o parte a gazelor rusești care ajung în Bulgaria să nu mai treacă nici prin Ucraina, nici prin România, pe unde sunt transportate în prezent, ci prin Turcia, iar banii din tarifele de tranzit de la Gazprom să "sară" din buzunarele Ukrtransgaz și Transgaz România în cele ale Botaș (Turcia) și Bulgartransgaz.
Planurile Gazprom ar putea fi subminate chiar de către România, în calitate de deținătoare a președinției Consiliului UE. Presa poloneză a scris recent că, din această postură, România vrea să revizuiască directiva UE privind gazele naturale astfel încât toate conductele care trec teritoriul UE, inclusiv cele offshore care pornesc din afara Uniunii, cum sunt Nord Stream 2 sau TurkStream, să intre sub umbrela legislației europene. Asta înseamnă că Gazprom ar fi nevoită să respecte normele UE din energie, care impun, printre altele, operatorilor de transport să asigure tuturor potențialilor utilizatori acces liber, transparent și nediscriminatoriu, pe baze concurențiale, la conductele lor magistrale. În acest fel, gazele rusești nu ar mai avea acces exclusiv pe aceste conducte, ceea ce ar descuraja planurile investiționale ale Gazprom.
