Proiectul legii bugetului de stat pe 2019 prevede aproape triplarea creditelor bugetare ale Ministerului Energiei, față de execuția preliminată pe 2018, respectiv de la 341,4 la 914,44 milioane lei.
Cea mai mare creștere este prevăzută la capitolul "Alte transferuri", din care se finanțează investițiile companiilor de stat, dar și schemele de ajutoare de stat, unde se prevede o majorare de peste 5 ori, de la doar 140,02 milioane lei în 2018 la 744,86 milioane lei anul acesta.
Bugetul pe 2019 al Ministerului Energiei este compus în proporție de aproape 73% din venituri proprii.
"În anexa la bugetul Ministerul Energiei figurează activitatea finanțată integral din venituri proprii privind gestionarea contravalorii certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră alocate tranzitoriu cu titlu gratuit, implementarea Planului național de investiții (finanțate din această sursă – n.r.), precum și monitorizarea și punerea în aplicare a investițiilor din Planul național de investiții", arată instituția.
Astfel, pentru 2019, cheltuielile la acest capitol sunt estimate la peste 664 milioane lei, în creștere de peste 12 ori comparativ cu anul trecut (doar circa 54 milioane lei). Asta ar putea fi o veste bună pentru companiile care derulează investiții finanțate parțial, în proporție de cel mult 25%, din vânzarea certificatelor CO2, cum ar fi Romgaz, care construiește o nouă centrală pe gaze la Iernut, sau Complexul Energetic Oltenia, care are în plan retehnologizarea și modernizarea mai multor grupuri de generare.
Ministerul a rămas și cu bani necheltuiți anul trecut, în bugetul său, dar și în cel de stat, fiind prevăzută suma de 94,27 milioane lei, reprezentând "cheltuieli din sume acordate Ministerului Energiei și rămase neutilizate în anul anterior".
Principalele companii la care Ministerul Energiei exercită calitatea de acționar majoritar sau unic a statului român, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz, sunt extrem de afectate de prevederile OUG nr. 144/2018 adoptată la finalul anului trecut, prin majorări de taxe, plafonări de prețuri și obligații de plată de dividende și, în plus, au în plan și investiții masive.
În plus, în subordinea ministerului se află și companii cu mari probleme financiare, cum ar fi Complexul Energetic Hunedoara și Compania Națională a Uraniului, beneficiare de ajutoare de stat și de împrumuturi de salvare de la buget, unele dintre acestea fiind declarate ilegale de către Comisia Europeană, cu obligație de recuperare. Tot Ministerul Energiei deține și o serie de producători de energie termică ce alimentează sistemele municipale centralizate de încălzire, cum ar fi ELCEN sau Electrocentrale Constanța, de asemenea cu situații financiare dificile.
Printre prioritățile Ministerului Energiei pe termen mediu, enumerate în proiectul de buget, se numără conversia totala a reactorului nuclear de cercetare TRIGA de la combustibilul cu uraniu puternic îmbogățit la cel cu uraniu slab imbogățit la ICN Pitești din cadrul Nuclearelectrica, schema de ajutor de stat pentru micii producători de energie regenerabilă, înființarea unui nou mecanism de sprijin pentru cogenerare, crearea unui Fond specializat în investiții în proiecte de creștere a eficienței energetice și dezvoltarea unui mecanism de sprijin de tip contracte pentru diferență pentru producătorii de energie cu emisii reduse de carbon.
