În timp ce la București președintele Klaus Iohannis speră ca Exxon să se răzgândească și să nu se retragă din Marea Neagră, iar noul ministru al Economiei caută scrisoarea americanilor prin minister, gigantul petrolier din Houston a scos la vânzare participația de 50% pe care o deține în Neptun Deep, fiind avansată o estimare de 250 de milioane de dolari a acesteia.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată pe Profit Insider
Datele sunt indicate de Reuters, fără să fie clar a cui este această estimare, respectiv a consultanților Exxon sau a agenției de presă, însă dat fiind faptul că aceasta este cuprinsă într-o listă mai largă de active scoase la vânzare de compania americană, pare a fi o estimare mai degrabă a consultanților.
Estimarea este surprinzătoare, luând în calcul faptul că Exxon susține că a investit peste 750 milioane de dolari în Neptun Deep (1,5 miliarde de doalri împreună cu partenerul său OMV Petrom). Pe de altă parte, însă, suma de 250 milioane de dolari se apropie de cea de 290 milioane de dolari (1,125 miliarde lei) raportată drept pierdere în perioada 2008-2018 de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, sucursala din România a firmei din Bahamas care deține participația la Neptun Deep.
În raportul anual pe 2018 al companiei, depus la Comisia de supraveghere a pieței de capital din SUA, la Neptun Deep au fost capitalizate sub formă de active costuri de explorare în valoare de 536 milioane dolari în perioada scursă între 2012, anul descoperirii zăcămintelor, și 2016, când au fost finalizate lucrările de explorare, acesta fiind cel mai scump proiect de producție de hidrocarburi cu lucrări de explorare finalizate și gata să fie lansat din portofoliul de 40 de astfel de proiecte al gigantului american ExxonMobil.
Potrivit Reuters, Exxon Mobil accelerează programul de vânzări, în urma presiunilor investitorilor, și plănuiește înstrăinarea unor active în valoare de 10 de miliarde de dolari, suplimentar țintei de 15 miliarde de dolari pe care a stabilit-o pentru 2021.
Planul de vânzări masive a fost adoptat în urma unor presiuni din partea investitorilor gigatului american, iar lista activelor ce urmează a fi vândute vizează cel puțin 11 țări, printre care și România.
Potrivit informațiilor anterioare, Exxon și-a informat atât partenerul, OMV Petrom, cât și guvernul și Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM), în legătură cu intenția de a-și vinde fie participația de 50% la proiectul Neptul Deep, fie direct compania care deține această participație.
În Europa, vânzările mai vizează și activele deținute în Germania și în apele britanice din Marea Nordului.
Vânzările ar urma să depășească obiectivul companiei de a obține 15 miliarde de dolari din restructurarea portofoliului până în 2021, sumă care era deja de peste 5 ori mai mare față de media de 3,3 miliarde de dolari pe an înregistrată între 2013 și 2017.
În luna iunie, Exxon a anunțat că scoate la vânzare portofoliul său din Norvegia, care cuprinde participații minoritare în peste 20 de zăcăminte, și care sunt operate de producătorul local Equinor și gigantul britanico-olandez Royal Dutch Shell. Criticată de analiști pentru lentoarea cu care desfășoară procesul de vânzare a activelor, ExxonMobil a angajat banca americană de investiții Jefferies pentru a intermedia înstrăinarea participațiilor pe care le deține în zăcămintele din Norvegia, pe care estimează să obțină 4 miliarde de dolari, potrivit informațiilor publicate anterior de Reuters.
În România, în pofida faptului că Exxon a trimis notificări către reglementatorii români, dar și către OMV Petrom, în care îi informează de decizia sa de a-și vinde participația, noul ministru al Economiei și Energiei, Virgil Popescu a adoptat poziția fostului guvern, de a susține că nu știe nimic despre acest subiect. “La minister nu există nimic, există vorbe pe surse. Eu aștept să văd în continuare și mi-aș dori ca de exemplu Romgaz să vină, dacă Exxon iese, să preia (participația Exxon - n.r.). De ce să nu fie și o companie românească în acest proiect. Dar s-așteptăm să vedem decizia Exxon-ului.”
