Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), din care fac parte și OMV Petrom, Romgaz și Black Sea Oil&Gas, cei mai mari producători de hidrocarburi din România, solicită autorităților să renunțe la intenția de a indexa redevențele petroliere cu rata inflației, avertizând totodată că, în caz contrar, companiile membre s-ar putea vedea obligate să demareze litigii.
Profit.ro organizează, pe 19 octombrie, cu cei mai mari jucători în domeniu, Profit Energy.forum Ediția a VII- a - A doua iarnă de război în energie. Evenimentul, care va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz, OMV Petrom
Detalii aici
După cum a relatat Profit.ro, Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede actualizarea în fiecare an a redevențelor cu inflația din anul anterior, începând chiar din 2023. Însă în cazul acordurilor și contractelor de concesiune aflate în vigoare, indexarea nu se va face decât dacă vor și titularii respectivelor acorduri și contracte, draftul stipulând că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) va avea obligația de a ″negocia″ cu concesionarii pentru a-i convinge să accepte indexarea anuală cu inflația. Nu scrie ce se întâmplă dacă nu reușesc.
″FPPG solicită eliminarea din proiectul de OUG a prevederilor referitoare la indexarea redevențelor petroliere cu rata inflației, care sunt lipsite de orice temei juridic și nu au un temei economic adecvat și, de asemenea, vor descuraja semnificativ investițiile, ceea ce va genera un impact negativ asupra securității energetice naționale, asupra economiei românești și asupra veniturilor bugetului de stat″, se arată într-un comunicat al organizației.
Federația amintește că redevențele pentru petrol și gaze se calculează prin aplicarea unor procente la valoarea producției brute de petrol și gaze. Acestea sunt, la țiței, de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru. La gaze naturale, cotele de redevență sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10 milioane metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 10 și 50 milioane mc/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 50 și 200 milioane mc/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 200 milioane mc/trimestru.
″Deoarece baza de redevențe este calculată în funcție de prețurile realizate, inflația este deja reflectată în formula actuală de determinare a redevențelor petroliere. În consecință, o astfel de măsură ar însemna o dublă aplicare a ratei inflației. Dorim să reiterăm că actualizarea unor cote procentuale cu rata inflației este contrară principiilor economice fundamentale și nu se aplică nicăieri în lume, după cunoștințele noastre″, notează FPPG.
Conform comunicatului, creșterea redevențelor va avea un efect negativ semnificativ asupra investițiilor și, în consecință, asupra producției viitoare de petrol și gaze naturale. Asta pentru că redevențele mai mari cresc costul marginal al extracției resurselor minerale și, de asemenea, descurajează dezvoltarea oricăror rezerve marginale care au fost descoperite și conduc la abandonarea timpurie a sondelor productive de petrol și gaze naturale.
Federația mai afirmă că impozitarea efectivă a petrolului și gazelor naturale în România este mult peste media UE și face ca proiectele energetice ale țării să nu fie competitive.
″Totodată, FPPG semnalează și o problemă ce necesită reflectare: încălcarea clauzelor de stabilitate definite de acordurile individuale de concesiune și de Legea petrolului, conform cărora titularii vor continua să plătească redevențe la nivelul stabilit în acordurile lor de concesiune petrolieră respective pe durata acestor acorduri, cu excepția adoptării unor norme mai favorabile pentru titularii de acorduri petroliere. În plus, pentru concesiunile offshore și onshore de mare adâncime, se aplică dispozițiile suplimentare de stabilitate din Legea 256/2018. Modificările arbitrare și unilaterale ale acordurilor de concesiune, prin indexarea cotelor de redevență vor avea consecințe directe asupra proiectelor în curs de desfășurare și ar putea obliga deținătorii de titluri să caute o soluție prin proceduri judiciare″, avertizează organizația.
FPPG conchide spunând că potențiala implementare a unei astfel de indexări cu inflația a cotelor redevențelor petroliere nu va avea un temei juridic și economic adecvat și, de asemenea, va descuraja semnificativ investițiile, ceea ce va genera un impact negativ asupra securității energetice naționale, asupra economiei românești și asupra veniturilor bugetului de stat.
″Federația Patronală Petrol și Gaze, în calitate de reprezentant al industriei de țiței și gaze, respectiv, peste 98% din producătorii României, rămâne deschisă la un astfel de dialog″, se mai spune în comunicat.
Redevențele petroliere, pe exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale, au adus anul trecut încasări bugetare de peste 4,4 miliarde lei. Cotele procentuale de redevență pe extracția de țiței și gaze sunt neschimbate din 2004, însă prețul de referință la care se aplică aceste cote procentuale a constituit subiect de controverse, după cum a relatat Profit.ro aici și aici.
Acordurile petroliere de concesiune din România stipulează că litigiile dintre statul concedent și companiile concesionare se soluționează la tribunalele internaționale de arbitraj, mai precis la cel de la Paris, nu în justiția internă.
