Prețul gazelor pe Bursa Română de Mărfuri a urcat cu peste o pătrime de la declanșarea atacului Hamas asupra Israelului, după ce săptămâna trecută coborâse sub cel reglementat, de 150 lei/MWh, la care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii autohtoni în vederea acoperirii consumului casnic și cel al producătorilor de energie termică (PET-urilor).
Profit.ro organizează, pe 19 octombrie, cu cei mai mari jucători în domeniu, Profit Energy.forum Ediția a VII- a - A doua iarnă de război în energie. Evenimentul, care va fi transmis în direct și la PROFIT NEWS TV, este organizat cu sprijinul Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), Electrica Furnizare, Tinmar Energy, Black Sea Oil & Gas, Delgaz Grid, Artenie, Secrieru & Partners (AS Partners), Romgaz.
Detalii aici
Gazele comercializate vineri cu livrare în ziua următoare, sâmbătă, au fost tranzacționate la un preț mediu de 137,6 lei/MWh (27,7 euro), în timp ce cele licitate luni, cu livrare în ziua de marți, au urcat la 175,5 lei/MWh (35,32 euro/MWh), după ce cu numai o zi înainte avansaseră la 164,9 lei/MWh (33,19 euro/MWh).
Interesant este că nu numai prețul a explodat în ultimele două zile, ci și volumele tranzacționate. Astfel, dacă maximul săptămânii trecute tranzacționat pe PZU a fost de 40 GWh/zi, duminică volumele au depășit 45 GWh, pentru ca luni să sară de 50 GWh (reprezentând o cincime din producția internă).
Dacă adăugăm și volumele tranzacționate luni pe cealaltă piață spot, cea intraday, de 30 GWh (la un preț mediu de 167,6 lei/MWh), cantitatea comercializată luni reprezintă o treime din producția internă.
De altfel, luni dimineață Transgaz estima, potrivit nominalizărilor efectuate de participanții la piață, că România va importa 6,4 milioane mc de gaze. În urma renominalizărilor intraday spre finalul zilei, România importa 8,6 milioane mc de gaze, principali responsabili fiind traderii care au reexportat cantități suplimentare în Ucraina, în punctul de la Ungheni cererea zilnică dublându-se, de la 1,3 milioane mc la începutul zilei la 2,5 miloane mc la finalul ei.
O evoluție similară a avut-o prețul spot al gazelor și pe cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, unde acesta a crescut de la 29,2 euro/MWh la peste 40 euro/MWh.
Și în restul Europei occidentale, prețul gazului cu livrare în luna următoare s-a majorat luni, la 41 euro/MWh pe cea mai importantă bursă continentală, cea olandeză TTF, la conflictul din Orientul Mijlociu adăugându-se descoperirea unei scurgeri dintr-o conductă din regiunea Mării Baltice, ceea ce sporește temerile privind securitatea infrastructurii, înaintea iernii.
În plus, tot luni, Israel a ordonat suspendarea producției de gaze naturale din zăcământul offshore Tamar din Mediterana, al doilea cel mai mare de profil al țării, din cauza războiului cu Hamas, care controlează Fâșia Gaza. Autoritățile de la Tel Aviv au anunțat că nevoile economiei, inclusiv ale industriei energetice, vor fi satisfăcute cu ″combustibili alternativi″, cel puțin o perioadă.
Activitatea de extracție a gazelor din cel mai mare zăcământ al Israelului, Leviathan, continuă normal.
Gigantul petrolier american Chevron, operatorul zăcământului Tamar, a confirmat pentru Reuters că a primit instrucțiuni de la Guvernul israelian să oprească producția pe perimetru, care reprezintă una dintre principalele surse de aprovizionare ale industriei și ale centralelor de producție de energie electrică din statul evreu.
Și în 2021, ultimul conflict din regiune, Israelul a ordonat Chevron să stopeze producția zăcământului Tamar.
Anul trecut, din zăcământul Tamar au fost extrase 10,25 miliarde metri cubi de gaze, în creștere cu 18% comparativ cu 2021, potrivit datelor guvernamentale israeliene.
Actualul conflict ar putea afecta planurile strategice ale Israelului de a deveni un hub regional și a înlocui măcar în parte Rusia, ca principal furnizor de gaze al Europei.
