Companiile petroliere americane, în special cele care extrag țiței din formațiunile de șist cristalin, dar și șoferii de peste Ocean au primit o lovitură dură de la președintele Barak Obama, care vrea să introducă o taxă de 10 dolari pe barilul de petrol.
Companiile americane sunt, în prezent, principalele victime ale războiului pentru cote de piață declanșat de Arabia Saudită, care a condus la scăderea prețului petrolului cu peste 70% în ultimul an și jumătate. Scopul demersului saudit este eliminarea de pe piață a companiilor cu cele mai mari costuri de producție marginale, și anume a companiilor americane care extrag țiței din formațiuni de șisturi cristaline.
În prezent, puține din aceste companii mai sunt profitabile, fiind în schimb și extrem de îndatorate, ca urmare a faptului că și-au finanțat operațiunile în special din creditele acordate de sistemul bancar de peste Ocean când petrolul se situa la peste 100 de dolari.
Dacă ar fi adoptată de Congres, noua taxă s-ar adăuga costurilor de producție și așa extrem de ridicate ale producătorilor de petrol americani și va accelera intrarea acestora în faliment. Consilierii economici ai președintelui americani nu sunt însă îngrijorați de acest lucru, elaborând un sistem menit a încasa taxa de 10 dolari indiferent de proveniența petrolului, internă sau din export. Astfel, potrivit Financial Times, taxa ar urma să se aplice fiecărui baril de țiței vândut în SUA (produs sau importat). Petrolul exportat, în schimb va fi scutit de la plata acestei taxe. Cum însă Congresul de-abia a ridicat interdicția de export aplicată petrolului, iar facilitățile de export ale SUA sunt limitate, foarte puțini barili produși în Statele Unite vor fi exceptați de la plata taxei.
Adepții excepționalismului românesc probabil că jubilează, propunerea președintelui american confirmând că “politicile publice” românești au ajuns veritabil produs de export. După ce Rusia a importat modelul de redevențe elaborat de autoritățile de la București, iată că Obama s-a lăsat vrăjit de “supraacciza” guvernului Ponta. Ca și aceasta, și taxa de 10 dolari pe barilul de petrol este menită, potrivit Politico, finanțării infrastructurii de transport, rutiere și feroviare, “verzi” și subvenționării mașinilor “fără pilot”. Taxa ar urma să alimenteze un fond de 300 de miliarde de dolari menit a fi cheltuit în următorul deceniu pentru realizarea unei infrastructuri mai rapide și ecologice.
Taxa de 10 dolari ar urma să fie achitată de companii, însă foarte probabil ea va fi transferată în preț consumatorilor, așa cum s-a întâmplat și cu supraacciza guvernului Ponta. Potrivit calculelor experților americani, introducerea acestei taxe ar majora galonul de benzină cu 25 de cenți.
Din fericire pentru șoferii americani, șansele ca propunerea președintelui Obama să treacă de Congres sunt nule, acesta fiind în prezent dominat de republicani, care se opun politicilor ecologiste ale Casei Albe și susțin promovarea de măsuri menite a ajuta industria petrolieră americană, aflată în suferință.
Pe termen lung, însă, propunerea actualului președinte american va influența politicile publice ale SUA. Pretendenții democrați la obținerea statutului de candidat al acestui partid la alegerile prezidențiale, Hillary Clinton și Bernie Sanders, vor fi nevoiți în cursul dezbaterilor din această perioadă să comenteze propunerea lui Obama. Deja, Clinton și Sanders s-au atacat reciproc acuzându-se că nu sunt suficienți de dedicați “luptei împotriva schimbărilor climatice”, un subiect sensibil pentru votanții democrați din SUA.
Așa cum era de așteptat, propunerea președintelui SUA a fost intens criticată atât de republicani, care au calificat-o drept o idee “moartă încă de la naștere”, cât și de reprezentanții industriei petroliere.
“Casa Albă crede că americanii nu plătesc suficienți dolari pe benzină, așa că a propus o majorare a prețului cu 25 de cenți pe galon, propunere care-i va afecta pe consumatorii care se bucură de prețuri reduse la energie, va distruge slujbe și va inversa procesul de emergență al SUA către statutul de lider energetic la nivel global”, susține Jack Gerard, CEO al American Petroleum Association.
