Guvernul a aprobat în ședința de miercuri o notă privind elaborarea unui act normativ pentru sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale, în condițiile în care programul de guvernare în baza căruia Executivul a primit votul de încredere al Parlamentului prevede supraimpozitarea cu cel puțin 20% a profiturilor obținute din extracția resurselor naturale, în măsura în care aceste resurse nu sunt prelucrate în România.
Astfel, Cabinetul Grindeanu a aprobat, miercuri, o "notă privind elaborarea unui act normativ pentru sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale". În documentul care prezintă sinteza ședinței, publicat ulterior de Guvern, acesta nu dă nici un detaliu suplimentar. despre acest subiect, precizându-se doar că, după discutarea și aprobarea proiectelor de acte normative și de memorandumuri făcute publice de Executiv, "ședința a continuat cu prezentarea notelor și a documentelor confidențiale incluse pe ordinea de zi și s-a încheiat la ora 11:00".
Programul de guvernare al Executivului PSD-ALDE, în baza căruia acesta a primit votul de încredere al Parlamentului, prevede adoptarea unei noi legi a redevențelor până la finalul acestui an. "În ceea ce privește impozitarea profitului, o restabilire a echității considerăm noi că reprezintă impozitarea suplimentară a profiturilor obținute din extracția de resurse naturale și neprelucrate în România, cu cel puțin 20%, prin adoptarea noii legi a redevențelor, cel târziu la finalul anului 2017", se menționează în programul de guvernare.
Noua coaliție de guvernare are în vedere și modificarea Legii energiei și a gazelor naturale, urmând să fie impuse noi prevederi care ar putea afecta tarifele și taxele de transport și distribuție, dar și statutul funcționarilor din ANRE. Totodată, noua putere va analiza măsura în care va putea reveni asupra angajamentelor României de închidere a unor mine de cărbune. Intenția este ca legislația în domeniu să fie modificată astfel încât să oblige companiile de profil să investească o cotă din profit în modernizarea sistemelor de producție și distribuție sau în spații de înmagazinare a resurselor energetice, de exemplu, după eliminarea ''taxei pe stâlp''. PSD s-a pronunțat împotriva eliminării acestei taxe, dar nu a mai apucat să o prelungească deoarece a preluat guvernarea după ce această taxă a fost eliminată.
CITEȘTE ȘI JLL: Tranzacții imobiliare de 630 milioane euro, în diverse stadii de negociere în piață În noiembrie anul trecut, fostul ministru tehnocrat al Finanțelor, Anca Dragu, declara că ministerul a finalizat, în colaborare cu FMI, proiectul modificării legislației privind redevențele petroliere, pe care îl lasă "moștenire" înspre aprobare viitorului Executiv. ”Nivelul redevențelor a rămas neschimbat, dar vor fi oferite deduceri pentru investițiile offshore. Proiectul a fost finalizat la minister, am colaborat și cu specialiști FMI în acest sens, dar va rămâne de aprobat pentru viitorul Guvern”, spunea Dragu.
Statul român a încasat în 2015 redevențe petroliere și miniere în valoare totală de circa 1,3 miliarde lei, echivalentul a 292 milioane de euro, sub nivelul din anii precedenți, în special din caua ieftinirii ample a prețului țițeiului pe piețele internaționale.
Redevențele actuale la țiței și gaze, care formează grosul redevențelor încasate de stat, reprezintă cote procentuale din valoarea producției brute extrase, acestea fiind stabilite, în 2004, prin Legea petrolului. La țiței, acestea sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 10.000 de tone/trimestru, 5% pentru zăcăminte care produc între 10.000 și 20.000 de tone/trimestru, 7% pentru zăcăminte care produc între 20.000 și 100.000 de tone/trimestru și 13,5% pentru zăcăminte care produc peste 100.000 de tone/trimestru.
La gaze naturale, redevențele sunt de 3,5% pentru zăcăminte care produc sub 1 milion de metri cubi/trimestru, 7,5% pentru zăcăminte care produc între 1 și 5 milioane de metri cubi/trimestru, 9% pentru zăcăminte care produc între 5 și 20 de milioane de metri cubi/trimestru și 13% pentru zăcăminte care produc peste 20 de milioane de metri cubi/trimestru.
CITEȘTE ȘI DOCUMENTE INTEGRALE Guvernul modifică definiția abuzului în serviciu (doar pagube peste 200.000 lei) și vrea să grațieze aproape 2.500 condamnați. Pedepse cu închisoare de până la 5 ani inclusiv, GRAȚIATE Premierul Sorin Grindeanu l-a revocat luni din funcția de președinte al Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), cu rang de secretar de stat, pe Gheorghe Duțu, numit în post în urmă cu aproape 5 ani, în mai 2012, tot de către PSD, prin prim-ministrul de atunci Victor Ponta, și l-a înlocuit cu unul dintre cei trei directori generali ai instituției, Aurel Gheorghe, care deținea funcția respectivă din 2013. ANRM este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea primului-ministru, fiind autoritatea competentă abilitată să aplice dispozițiile Legii minelor și pe cele ale Legii petrolului.
După cum Profit.ro a scris în exclusivitate la acea dată, fostul Guvern Ponta a negociat încă din 2015 cu FMI introducerea unui nou impozit, în cotă de 35%, pe profitul înregistrat de companiile de petrol și gaze strict din activitățile upstream ale acestora, de producție de hidrocarburi. Proiectul a fost preluat de Guvernul Cioloș, dar nu a mai fost adoptat.
Draftul de act normativ prevedea că statul va aplica producătorilor de petrol și gaze un impozit suplimentar, care va fi denumit "impozit petrolier", de 35% pe profitul din upstream, cu o deducere suplimentară de 15% pentru investițiile noi, și va anula facilitățile acordate acestora încă din 1999, care le permit în prezent să nu achite impozit pe țiței și gaze naturale și nici comisioane vamale la export. Proiectul stipula că noul sistem va fi aplicat în etape, mai întâi pentru petrol și gaze și doar ulterior pentru resurse minerale, și menținut pe o perioadă de 20 de ani, dublu comparativ cu perioada actualelor redevențe.
