Guvernul a aprobat, la finalul săptămânii trecute, lista agenților economici cărora Transelectrica le-ar putea limita alimentarea cu curent electric în cazul apariției unor situații de criză gravă în sistemul energetic național, pentru protejarea consumatorilor casnici. Pe listă se află și firma IRIDE SA controlată de austriecii de la Immofinanz, proprietara complexului imobiliar IRIDE Business Park din Pipera, în care își au sediul, din toamna anului trecut, și studiourile posturilor de televiziune Antena din trustul media Intact al familiei Voiculescu.
Pe lista aprobată de Guvern figurează cei mai mari consumatori de energie din economia românească, cum ar fi Donasid, Alro sau ArcelorMittal, mari complexuri de clădiri de birouri, spații industriale și logistice, dar și un imobil comercial din Militari al unei firme falimentare controlate de fostul patron și star de televiziune Dan Diaconescu.
Televiziunile Antena și-au mutat studiourile și operațiunile de producție și emisie în IRIDE Business Park în 2016, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) autorizând noile studiouri în noiembrie anul trecut. Antena 1, Antena 3, Antena Internațional, Zu TV și Happy Channel au fost nevoite să se mute din sediul inițial din șoseaua București-Ploiești după ce au primit, în februarie anul trecut, notificare de evacuare de la ANAF, care a confiscat clădirea respectivă de la Dan Voiculescu ca parte a demersurilor de recuperare a prejudiciilor de peste 60 milioane euro din dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în care acesta a fost condamnat la 10 ani de închisoare cu executare.
În IRIDE Business Park, televiziunile Antena ocupă o suprafață de 9.000 mp. Întregul complex are o suprafață închiriabilă de aproape 93.000 mp, în cadrul mai multor clădiri, cu diferite regimuri de înălțime, de la 1 la 8 etaje. Alți chiriași importanți ai complexului deținut de compania IRIDE SA din grupul Immofinanz sunt Japan Tobacco International (JTI), grupul media Ringier, Deutsche Telekom Pan-Net Romania sau ComputerGames.ro.
CITEȘTE ȘI Motivarea CCR pe darea în plată așteptată de bănci și clienți: Contractele trebuie reașezate după principii de echitate și bună-credință, dacă au intervenit riscuri de amploare În ședința de Guvern de săptămâna trecută a fost aprobată o Hotărâre care permite operatorului sistemului național de transport al energiei Transelectrica să ia mai multe măsuri de siguranță, în perioada 16 ianuarie – 15 februarie 2017, în caz de criză în aprovizionarea cu energie electrică și de punere în pericol a integrității sistemului energetic național. HG-ul a fost introdus direct pe ordinea de zi a ședinței, fără nici un fel de punere prealabilă în dezbatere publică, așa cum impunea legislația în vigoare.
În 2012, în timpul mandatului Guvernului condus de premierul Mihai-Răzvan Ungureanu, Executivul a luat o măsură similară, prin HG nr. 83/2012 (anexa aici). Proiectul HG-ului a fost pus în dezbatere publică cu trei zile înainte de adoptare pe site-ul Ministerului Economiei (text proiect HG, notă de fundamentare).
Spre deosebire de HG-ul adoptat săptămâna trecută e Guvernul Grindeanu, cel din 2012 al Cabinetului MRU nu prevedea trecea pe păcură a centralelor pe gaze și excepta de la limitare sau sistare exportul de energie electrică aferent tranzitelor notificate conform prevederilor legale.
"Lipsa substanțială de energie electrică pe piață a condus la următoarele efecte: a) apariția unor dezechilibre majore între contractele încheiate în cadrul piețeide energie electrică și consumul efectiv înregistrat (această valoare a crescut continuu de la valori medii de 1000 – 1500 MW în cursul trim. IV 2011 la valori de 2000 – 2500 MW în cursul celei de-a doua părți a lunii ianuarie 2012 și în prima decadă a lunii februarie); b) creștere necontrolată a prețurilor pe piețele centralizate de energie electrică în lipsa unor oferte de vânzare suficiente pentru acoperirea cererii de energie electrică", se arăta în nota de fundamentare a HG-ului din 2012.
Situația din 2012 a generat și un miniscandal. Astfel, ministrul Economiei de atunci, Lucian Bode, l-a revocat din funcție pe directorul general al Transelectrica, Horia Hăhăianu, la solicitarea premierului Mihai Răzvan Ungureanu, pentru proastă comunicare în privința resurselor de energie disponibile și pentru că dinspre companie au fost lansate declarații contradictorii, care au creat panică. Transelectrica anunțase anterior că "din cauza deficitului de energie electrică" din Sistemul Energetic Național (secete prelungite, temperaturi foarte scăzute, scăderea cotelor în lacurile de acumulare, reducerea stocurilor de cărbune, păcură și gaze naturale), în anumite ore nu sunt resurse pentru acoperirea necesarului de consum și de export, și că nu există rezervele necesare unei funcționări sigure a SEN, astfel că Transelectrica SA este nevoită să aplice reducerea graficelor de export conform procedurii operaționale. Ulterior, compania a revenit și a transmis că SEN funcționează în condiții de siguranță și nu există riscul sistării alimentării cu energie în regim normal a populației.
CITEȘTE ȘI Lior Bebera, un german născut în Israel, preia șefia hotelului de 5 stele InterContinental București al lui Adamescu "Hotărârea este o măsură preventivă și temporară care poate fi aplicată doar în condițiile apariției unei situații de criză pe piața de energie în perioada următoare (16 ianuarie – 15 februarie 2017) și doar dacă este amenințată siguranța populației ori a Sistemului Electroenergetic Național", a precizat Ministerul Energiei, într-un comunicat despre HG-ul de săptămâna trecută. Potrivit sursei citate, HG-ul a fost adoptat după ce Transelectrica a notificat oficial Ministerul Energiei, Ministerul Economiei și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) "cu privire la iminența apariției unei situații de criză în funcționarea SEN". România a înregistrat, în ultimele zile ale săptămânii trecute, consumuri mari de gaze naturale, de peste 70 de milioane de metri cubi pe zi, și de energie electrică, de peste 9.500 MW la vârfurile de consum.
Notificarea Transelectrica a fost argumentată de factori precum prognozele meteorologilor, care indică un nou interval de vreme severă în perioada imediat următoare (17 – 20 ianuarie 2017), deficitul de energie electrică înregistrat din cauza reducerii nivelului Dunării, debitul acesteia atingând un minim fără precedent în ultimii ani (circa 1.800 mc/s), dar și de scăderea rezervelor de apă din marile acumulări hidroenergetice ca urmare a utilizării acestora la echilibrarea sistemului. Un alt factor a fost deficitul semnificativ de energie electrică din statele vecine, pe fondul valului de frig care a cuprins regiunea încă din 6 ianuarie.
Potrivit HG-ului adoptat săptămâna trecută, Transelectrica va putea lua 4 tipuri de măsuri în caz de criză în aprovizionarea cu energie a României, în următoarea ordine de prioritate: trecerea mai multor centrale de la producția pe gaze la cea pe păcură, pentru creșterea rezervelor tehnologice și economisirea de gaze, reducerea sau anularea capacității disponibile de interconexiune pentru exporturi de energie, reducerea sau anularea schimburilor notificate de energie pe direcția export și, în ultimă instanță, limitarea în tranșe a consumului de energie electrică al clienților finali industriali din România. Cei casnici nu vor fi în nici un fel afectați.
CITEȘTE ȘI VIDEO Panoul care tușește când fumezi lângă el Necesitatea și momentul aplicării efective a acestor măsuri vor fi decise de Transelectrica, cu informarea ANRE și a Ministerului Energiei. De asemenea, Transelectrica are obligația de a-i anunța cu cel puțin 24 de ore înainte pe cei care urmează să fie afectați de faptul că a decis să ia aceste măsuri.
Limitarea în tranșe a consumului de energie electrică al clienților finali industriali din România este a patra măsură posibilă, conform ordinii de prioritate prevăzute în HG, fiind o măsură de ultimă instanță. „Precizăm că limitarea nu ar afecta populația, aceasta fiind aplicată doar în zona industrială, prin restricționarea consumului la o putere minimă tehnologică”, a precizat Ministerul Energiei.
Limitarea consumului industrial de energie este reglementată de un ordin al ANRE din 2014 de aprobare a Regulamentului privind stabilirea măsurilor de salvgardare în situații de criză apărute în funcționarea Sistemului Energetic Național (SEN). De asemenea, Transelectrica are elaborat și în vigoare un "Normativ de limitare a consumului de energie electrică, pe tranșe, în situații de criză în funcționarea SEN".
În anexa HG-ului adoptat de Guvern la finalul săptămânii trecute se arată că, în caz de criză în sistemul energetic, valoarea medie totală cu care se va reduce puterea absorbită de clienții finali industriali incluși pe lista celor cărora li s-ar putea limita consumul este de 803,350 MW.
CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor: Nu ne împrumutăm de la instituțiile financiare internaționale, avem bani în trezorerie De altfel, în normativul Transelectrica se specifică faptul că "Volumul total ce poate fi redus simultan prin limitare trebuie să reprezinte cel puțin 800 MW (valoare similară rezervei terțiare rapide) și până la 20% din consumul mediu SEN estimat pentru perioada pentru care se face actualizarea". De asemenea, "puterea minimă tehnologică" este definită ca "cea mai mică putere necesară unui client final pentru menținerea în funcțiune, în condiții de siguranță, numai a acelor echipamente și instalații impuse de procesul tehnologic, pentru a evita pierderi de producție prin deteriorare".
Lista agenților economici cărora li s-ar putea limita consumul de curent în caz de criză energetică se deschide cu cei mai mari consumatori din economie, racordați direct la rețeaua de transport a Transelectrica, nu la rețelele regionale de distribuție. Este vorba de cinci companii, care ar trebui să suporte cumulat, într-o astfel de situație nedorită, peste 12% din totalul la nivel național al reducerii de putere absorbită vizată de Transelectrica (-97 MW).
Cea mai mare reducere ar fi cea de la oțelăria Donasid Călărași a Tenaris (-45 MW), urmate de cele de la Combinatul de Oțeluri Speciale Târgoviște (-23 MW), Alro Slatina și ArcelorMittal Hunedoara (-10 MW fiecare) și Fabrica de separare a aerului din cadrul SIAD Călărași, care produce gaze tehnice, respectiv oxigen, azot sau argon, și le transportă cu cisterne la rezervoarele beneficiarilor (-9 MW).
În București și Ilfov, zona de distribuție a operatorului concesionar E-Distribuție Muntenia din grupul Enel (fosta Enel Distribuție Muntenia), cele mai mari reduceri de putere ar fi suportate de Romenergo SA (-3,7 MW), de parcul industrial și logistic Faur, administrat de firma Pro Faur Invest SA a fraților Cristescu (-3,3 MW) și de producătorul de sticlă Stirom SA (-1,5 MW).
CITEȘTE ȘI Trump sugerează că ar putea ridica sancțiunile impuse Rusiei și că ar putea să nu respecte principiul unei singure Chine La firma IRIDE SA controlată de austriecii de la Immofinanz, proprietara complexului imobiliar IRIDE Business Park din Pipera în care își au sediul, din toamna anului trecut, studiourile posturilor de televiziune Antena 1, Antena 3, Antena Internațional, Zu TV și Happy Channel din trustul media Intact al familiei Voiculescu, reducerea ar fi de -0,5 MW, iar după reducere, complexul are avea o putere maximă de funcționare de 8,5 MW.
Pe listă se află și un imobil al unei firme falimentare controlate de fostul patron și star de televiziune Dan Diaconescu, Oglinda Press SRL. Imobilul se află în Militari, pe strada Preciziei nr. 3P, și este compus din teren intravilan de 5.471 mp, clădire administrativă cu un etaj cu suprafață desfășurată de 1.273 mp și spațiu de birouri cu un etaj și hală de parter cu suprafață desfășurată de 4.164 mp.
Imobilul face obiectul mai multor litigii între lichidatorul firmei falimentare, firma care și l-a adjudecat la licitație cu o ofertă de 830.000 plus TVA, Regency Company SRL, și compania care a contestat licitația, Militari Business Center SRL, controlată de doi cetățeni americani domiciliați în Israel, care deține parcul industrial și logistic omonim în imediata apropiere a proprietății firmei lui Dan Diaconescu.
CITEȘTE ȘI Ministrul Finanțelor: Excludem total introducerea de taxe noi sau creșteri de taxe Exemple de companii cărora le-ar fi restricționat consumul de energie în caz de criză
Zona de distribuție E-Distribuție Banat: TMK Reșița, Ductil Steel, Caromet Caransebeș, UCM Reșița, Moldomin Moldova Nouă, UMT Timișoara, Elba Timișoara, Bega Electromotor SA.
Zona de distribuție E-Distribuție Dobrogea: Prefab SA, Șantier Naval Constanța SA, Lafarge Romcim Medgidia, Chemgas Holding, Alum Tulcea.
Zona de distribuție Delgaz Grid (fosta E.ON Distribuție): Fortus Iași, ArcelorMital Steel Iași, Dedeman Bacău, RAFO Onești, Chimcomplex Borzești, Ceramica SA.
Zona de distribuție Electrica Muntenia Nord: Laminorul Brăila, Gerom Buzău, Romcarbon Buzău, Vrancart Adjud, Damen Galați, Petrotel Lukoil Ploiești.
Zona de distribuție Distribuție Oltenia (fosta CEZ Distribuție): Automobile Dacia, Componente Auto Topoloveni, Oltchim, Holcim, Ana IMEP, Ford, Electroputere.
Zona de distribuție Electrica Distribuție Transilvania Nord: Carbochim, Dedeman, Kaufland, Saint Gobain, Liberty Park, Terapia, Iulius Mall, Tetarom.
Zona de distribuție Electrica Distribuție Transilvania Sud: Holzindustrie, Kronospan, Cuprumin, Mecanica Cugir, Flavius Investiții, Viromet.
Lista completă poate fi consultată aici.
