Una dintre cele două subsidiare constănțene din România ale Gazpromneft, divizia petrolieră a gigantului rus de stat Gazprom, a intrat direct în faliment, în urma cererii proprii în acest sens, iar cealaltă se îndreaptă în aceeași direcție, din cauza sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Rusiei a doua zi după startul agresiunii militare a trupelor Kremlinului împotriva Ucrainei, prin invazia din 24 februarie 2022, relevă date analizate de Profit.ro.
Firma înregistrată în România Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, controlată indirect de Gazpromneft, a preluat în 2013 operațiunile de alimentare cu combustibil (bunkeraj) în Portul Constanța a navelor din Marea Neagră ale grupului Unicom Holding, deținut de familia Iavorski, a fostului ministru al Energiei din Republica Moldova, Constantin Iavorski.
În noiembrie 2020, acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA au hotărât divizarea parțială a societății, prin transferul unor active de bază către o societate nou înființată, deținută indirect tot de Gazpromneft Rusia, prin aceleași vehicule juridice și cu aceleași procente de deținere – Balkan Marine Bunker Assets SRL.
Activele transferate de la Gazpromneft Marine Bunker Balkan la Balkan Marine Bunker Assets au fost barja-tanc Delta Oil, tancul petrolier Unicom 3 și echipamente aferente celor două nave. După transfer, Gazpromneft Marine Bunker Balkan a închiriat contra cost navele de la Balkan Marine Bunker Assets.
Afacerile de bunkeraj ale Gazpromneft de la Constanța s-au prăbușit după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, veniturile totale scăzând de la aproape 400 milioane lei în 2021 la puțin peste 60 milioane lei în 2022, iar ulterior la doar 1,8 milioane lei anul trecut. Pierderile anuale s-au adâncit de la câteva zeci de mii de lei înainte de război la circa 4 milioane lei, atât în 2022, cât și în 2023.
Balkan Marine Bunker Assets, proprietara navelor de bunkeraj, a intrat deja direct în faliment, în urma cererii proprii, încuviințată de instanța de judecată.
″Restricțiile instituite prin Regulamentul UE 2022/328 al Consiliului din 25 februarie 2022 (de modificare și completare a Regulamentului UE 833/2014) au avut un impact semnificativ asupra activității societății Balkan Marine Bunker Assets SRL. Acestea au împiedicat derularea operațiunilor de către clientul Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA și, implicit, încasarea de la acesta a sumelor datorate conform contractelor, începând cu anul 2022.
Restricțiile menționate au afectat Balkan Marine Bunker Assets SRL și din perspectiva faptului că societatea nu a putut valorifica activele prin închirierea lor către alte societăți, acestea rămânând, pe cale de consecință, neutilizate. Toate eforturile societății debitoare de găsire a unor soluții pentru deblocarea operațiunilor (de ex. prin vânzarea părților sociale) s-au soldat cu un eșec. (...) Prin restricțiile impuse de Regulamentul UE 2022/328, ce afectează partenerul principal, este anulată orice perspectivă de desfășurare a activității de către societate″, se arată în raportul oficial privind cauzele falimentului Balkan Marine Bunker Assets SRL.
Societatea a acumulat restanțe la plata obligațiilor către stat de peste 256.000 lei, pentru care ANAF i-a pus sechestru pe bunuri.
Compania principală din România, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, și-a cerut și ea falimentul, din același motiv. În primă instanță, judecătorii i-au respins cererea, cu argumentul că societatea nu depusese, odată cu solicitarea, și ultima situație financiară anuală, certificată de auditor, după cum impune Legea insolvenței. În apel, însă, dosarul a fost retrimis judecătorului sindic, care urmează să se pronunțe în câteva zile.
″Regulamentul UE 2022/328 susmenționat instituie o restricție generală și obiectivă de acordare a serviciilor de audit pentru o societate care are acționariat rusesc. Așadar, față de dispozițiile speciale din Regulamentul european, Curtea constată că debitoarea se află în imposibilitate obiectivă de a obține certificarea unui auditor financiar, astfel cum prevede art. 67 alin. 1 lit. a din Legea 85/2014″, a statuat Curtea de Apel Constanța.
Regulamentul, adoptat a doua zi după invazia Rusiei asupra Ucrainei din 24 februarie 2022 și actualizat ulterior în 2023, mai stipulează că sunt interzise vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul, în mod direct sau indirect, de produse și tehnologii cu dublă utilizare, indiferent dacă provin sau nu din Uniune, către orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism din Rusia sau în scopul utilizării în Rusia, precum și vânzarea, furnizarea, transferul sau exportul către Rusia de produse, tehnologii specific și servicii conexe destinate utilizării în rafinăriile petroliere.
″Restricțiile (…) au împiedicat derularea achizițiilor de materii prime, respectiv realizarea operațiunilor de încasări și plăți, făcând imposibilă prestarea obiectului principal de activitate începând cu luna martie a anului 2022″, a susținut Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA în instanță.
Compania a acumulat datorii neplătite de 14 milioane lei, din care 3 milioane lei către firma-soră proprietară a activelor de bunkeraj.
Tancul de bunkeraj Unicom 3. Sursă foto: pagina Facebook ″Marinarii.ro comunitatea marinarilor si pasionatilor de marina″
În schimbul activelor, la divizarea din 2020, Balkan Marine Bunker Assets a emis părți sociale care au intrat în posesia acționarilor Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, aceiași cu ai săi. Divizarea și transferul de active și părți sociale au fost finalizate în iulie 2021. Ulterior, printr-o operațiune care s-a derulat în perioada 15 noiembrie 2021 – 11 februarie 2022, Gazpromneft Marine Bunker LLC și GPN - Proiect LTD au vândut părțile sociale ale noii companii Balkan Marine Bunker Assets SRL către o altă societate a Gazpromneft din Rusia, GPN Foreign Assets Management LLC.
În perioada menționată, sancțiunile dictate de UE împotriva Rusiei începând din 2014, de la anexarea ilegală a peninsulei Crimeea, stipulau că ″Se interzic cumpărarea, vânzarea, furnizarea de servicii de investiții sau de asistență la emiterea sau efectuarea de oricare alte operațiuni cu valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare a căror scadență este mai mare de 30 de zile, emise după 12 septembrie 2014, realizate în mod direct sau indirect de către: (…) b) o persoană juridică, entitate sau organism stabilite în Rusia, care sunt controlate public sau cu proprietate publică în proporție de peste 50 % și dețin active totale estimate în valoare de peste o mie de miliarde de ruble rusești și ale căror venituri estimate provin în proporție de cel puțin 50 % din vânzarea sau transportul de țiței sau produse petroliere″ sau de către o persoană juridică, entitate sau organism care acționează în numele sau sub conducerea unei astfel de entități.
Prevederea făcea parte din Regulamentul UE nr. 833/2014 privind măsuri restrictive având în vedere acțiunile Rusiei de destabilizare a situației în Ucraina.
Pe 9 martie 2022, la nici 2 săptămâni de la startul agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, inspectorii ANAF Antifraudă de la Constanța au mers în control la Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Aceștia au concluzionat că, dat fiind că Gazpromneft se află pe lista entităților ruse în raport cu care funcționează interdicția de mai sus, subsidiara din România a rușilor ar fi avut obligația, conform legislației românești a punerii în aplicare a sancțiunilor internaționale, de a se abține de la efectuarea transferului de active și părți sociale și de a înștiința autoritățile și instituțiile publice ale statului român cu privire la intenția de derulare a acestor operațiuni.
În urma controlului, ANAF Antifraudă a dispus aplicarea unei amenzi contravenționale de 30.000 lei, precum si confiscarea sumei de 4.535.700 lei, reprezentând valoarea de piață a activelor care au fost transferate de către Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA către Balkan Marine Bunker Assets SRL.
Ambele societăți românești ale Gazpromneft au contestat în justiție amenda și confiscarea, la finalul lunii martie 2022, cerând restituirea banilor. Rușii au reclamat în fața judecătorilor că expresia ″valori mobiliare″ din sancțiunile UE în baza cărora li s-au confiscat bani se referă la acțiuni listate la burse, nu la orice fel de titluri de participare. Ei au argumentat că nici subsidiarele lor din România implicate în transfer, nici acționarii acestora și nici măcar compania-mamă Gazpromneft nu sunt listate pe vreo piață de capital.
Judecătorii de la prima instanță nu le-au acceptat argumentul, arătând că, potrivit Regulamentului UE nr. 833/2014, valorile mobiliare sunt ″titluri de valoare care pot fi tranzacționate pe piața de capital″, cum ar fi ″acțiunile la întreprinderi″.
″Din sintagma <care pot fi tranzacționate pe piața de capital>, (rezultă că – n.r.) legiuitorul nu impune în mod expres condiția ca valorile mobiliare să fie tranzacționate pe piața de capital. Sintagma <acțiunile la întreprinderi> (arată că – n.r.) legiuitorul cuprinde în aria de aplicabilitate a Regulamentului și acțiunile la întreprinderi care nu sunt tranzacționate public (…). (…) Divizarea parțială a societății Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA a presupus transferul acțiunilor, transformate ulterior în părți sociale, în sumă de 4.536.100 lei, ce reprezintă valoarea de piață a activelor transferate. În aceste condiții, acest transfer al părților sociale reprezintă o operațiune subsecventă a divizării societății (…)″, se arată în motivarea deciziei prin care Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA a pierdut procesul în primă instanță, având posibilitatea să facă apel.
Și Balkan Marine Bunker Assets SRL a pierdut în primă instanță procesul intentat împotriva amenzii și confiscării.
De la startul operațiunilor sale din România de la Constanța, în 2013, Gazpromneft a înregistrat pierderi în fiecare an de activitate, cu excepția anului 2016, cu profit net de circa 761.000 lei, potrivit datelor raportate Ministerului Finanțelor. Rușii au avut cel mai mare rulaj în 2019, de 414,7 milioane lei.
