Prețul spot al gazelor a atins miercuri nivelul de 200 de lei/MWh pe Bursa Română de Mărfuri, cel mai înalt nivel înregistrat de la începutul lunii decembrie, efect al reducerii ofertei, atât la nivel internațional, în urma problemelor apărute la un gazoduct prin care Norvegia exportă gaze în Marea Britanie, cât și la nivel național, unde un important zăcământ operat de Romgaz a intrat în revizie.
116 MWh de gaz cu furnizare în ziua de miercuri s-au tranzacționat la un preț maxim al zilei de 200 lei/MWh, în pofida faptului că prețul mediu pentru această zi a fost de 168,8 lei/MWh, cu un leu peste cel din ziua precedentă.
Ultima dată când gazele au costat peste 200 de lei/MWh a fost pe 16 decembrie 2023, cât un volum minor, de 5 MWh, a fost cumpărat cu 210 lei/MWh.
Volumul total tranzacționat pentru ziua de miercuri a fost de 15,5 GWh, echivalent cu aproximativ 7% din producția curentă zilnică, de 223 GWh sau 21,1 milioane mc.
Producția internă zilnică a scăzut în această săptămână cu 16%, de la aproximativ 25 milioane mc la 21 milioane mc, în urma intrării în revizie a zăcământului și stației de comprimare aferente de la Țigmandru, Mureș, operat de Romgaz.
Evoluția prețului gazelor pe piața pentru ziua următoare operată de BRM
Producția internă a scăzut în această săptămână cu 16%, de la apoximativ 25 milioane mc/zi la 21 milioane mc/zi, în urma deciziei Roomgaz de a efectua lucrări de revizie la zăcămintele pe care le operează.
Iar în partea a doua a anului situația nu se va schimba.
Profit.ro a anunat că și principalul concurent al Romgaz, OMV Petrom, se pregătește de revizii.
Compania se așteaptă la o scădere mai accentuată a propriei producții în a doua jumătate a anului, în pofida unei diminuări sub cea anticipată, de doar 4%, în primul trimestru al acestui an.
Importurile, exporturile, producția internă și înmagazinările de miercuri
“În primul trimestru am avut performanțe bune de producție, de fapt mai bune decât ne așteptam, cu o scădere de doar 4% comparativ cu primul trimestru al anului trecut. Cred că a fost destul de echilibrat între petrol și gaze naturale în primul trimestru. În acest moment, ne menținem anticipația de a produce peste 106.000 de barili echivalent petrol pe zi pentru întregul an. În a doua jumătate a anului avem însă activități de mentenanță, la fel ca anul trecut. Deci, ne așteptăm la o rată de scădere mai mare în a doua jumătate a anului”, a declarat CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere.
Pe plan european, un incident care afectează exporturile de gaze ale Norvegiei către Marea Britanie, a dus luni la creșterea prețurilor pe principala bursă europeană, cea olandeză TTF, până la 38,56 euro, cel mai ridicat nivel din decembrie. În urma anunțului că respectivul gazoduct va redeveni funcțional vineri, prețurile pe piața europeană, au scăzut cu 4% la 34,93 euro/MWh, spre deosebire de cele de pe piața autohtonă, unde au crescut.
“Incidentul de la gazoductul neorvegian a condus la modificări importante de preț pe burse, la fel cum se întâmpla înainte de criză în situația întreruperii gazelor din Rusia. Analiza datelor Eurostat demonstrează că măsurile luate în ultima perioadă nu au modificat semnificativ nivelul de securitate energetică al Europei, înlocuindu-se dependența de Rusia cu dependența de alte țări. Se poate observa că dependența de importurile de energie din Rusia au scăzut de 3 ori, dar nu a fost eliminată total. Există falsa idee că criza gazelor a determinat o schimbare radicală pe piața energiei, și gazele au fost lăsate deoparte. În fapt statistica ne arată că lucrurile nu stau deloc așa”, susține Dumitru Chisăliță, directorul Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Ca urmarea a faptului că este mare producător de hidrocarburi, România este statul membru al Uniunii Europene cel mai puțin dependent de importul de gaze și al doilea cel mai puțin dependent stat UE de importul de produse petroliere. În ceea ce privește importul total de energie, România se află pe poziția a patra ca independență, după Suedia, Estonia și Islanda.
O scădere mai accelerată a producției interne va conduce la o majorare a dependenței de importuri.
