Situația financiară a Complexului Energetic Oltenia s-a deteriorat accelerat în prima jumătate a acestui an, compania terminând primul semestru din 2016 cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut. Mai mult, dacă la finalul lui 2015 CE Oltenia avea zero obligații restante la bugetele statului, în lunile martie și aprilie ale acestui an, Complexul a acumulat restanțe bugetare de aproape 60 milioane lei, din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană până la 30 aprilie, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile
Un document guvernamental prezentat marți dimineața de Profit.ro relevă că, în ultima parte a anului trecut, compania a intrat puternic în pierderi, terminând 2015 cu o pierdere brută de 960,8 milioane de lei, fiind astfel pe a doua poziție în clasamentul companiilor de stat cu pierderi.
Acum, compania a ajuns la un acord cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) – Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili pentru eșalonarea la plată a datoriilor bugetare restante, care se ridică la 59,719 milioane lei, relevă un document al companiei. Pentru garantarea plății eșalonate a datoriilor, Fiscul urmează să pună sechestru asiguratoriu pe bunuri mobile ale companiei.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Astfel, în document se vorbește despre constituirea unei garanții mobiliare "sub forma sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile pentru garantarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale și accesorii aferente datorate de Complexul Energetic Oltenia, conform acordului de principiu nr. 4900/19.08.2016 emis de ANAF-DGAMC București".
CE Oltenia este controlat de statul român, prin Ministerul Energiei, cu peste 77% din acțiuni. Fondul Proprietatea deține o participație de 21,5% din capitalul companiei.
În documentul citat se menționează că CE Oltenia a ajuns să aibă datorii restante de 59,719 milioane lei la bugetele statului din cauza faptului că a fost nevoit să cumpere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră impuse de legislația europeană, dar și a scăderii prețurilor pe piața engros de energie, care i-a redus veniturile. Restanțele au fost acumulate în lunile martie și aprilie 2016, iar în mai compania a făcut solicitare de eșalonare la plată către ANAF, care și-a dat acordul de principiu în a doua jumătate a lunii trecute. Certificatele de CO2 trebuiau achiziționate până la data de 30 aprilie 2016, iar compania ar fi avut de plătit penalități împovărătoare în caz că ar fi depășit această scadență.
Potrivit Codului Fiscal, pentru eșalonarea la plată a datoriilor bugetare trebuie constituite garanții, una dintre variante fiind instituirea de către Fisc a sechestrului asiguratoriu asupra bunurilor mobile ale debitorului. Eșalonarea la plată se acordă pe o perioadă de 6 luni, iar valoarea bunurilor mobile asupra cărora se va pune sechestru trebuie să acopere datoria restantă, plus dobânzile la aceasta, acumulate pe perioada eșalonării.
În documentul CE Oltenia se menționează că ANAF urmează să pună sechestru asiguratoriu pe un cazan cu aburi și pe componentele auxiliare ale acestuia, cum ar fi mori de cărbune, de la blocul energetic nr. 7 de la termocentrala Turceni, parte componentă a sucursalei Electrocentrale Turceni din cadrul Complexului Energetic Oltenia.
CITEȘTE ȘI Manchester United, primul club britanic care depășește venituri de 500 de milioane de lire sterlineComplexul Energetic Oltenia a terminat primul semestru din acest an cu pierderi de 138,25 milioane lei, față de profitul net de 13,56 milioane din perioada similară a anului trecut, și cu o cifră de afaceri de 1,023 miliarde lei, cu 17% mai mică față de cea realizată în ianuarie-iunie 2016, de 1,232 miliarde lei
“În primele șase luni ale acestui an, CE Oltenia a înregistrat un profit din exploatare de 30,6 milioane lei si o pierdere din activitatea financiară de 168,8 milioane lei, ca urmare a diferențelor de curs valutar nefavorabile aferente creditelor accesate pentru investițiile de mediu (în principal ca urmare a reevaluării lunare a creditului în yeni)”, se arată în datele companiei.
În prima jumătate a anului, compania a achiziționat certificate de emisii de dioxid de carbon în valoare de 185 milioane lei și certificate verzi în valoare de 10,2 milioane lei. Comparativ, în primul semestru al anului trecut nu au fost constituite provizioane pentru achiziția certificatelor de CO2.
CITEȘTE ȘI Consumul de pește în România este cu mult sub media europeană; o familie are pe masă pește o dată la trei săptâmâniComplexul Energetic Oltenia vrea să treacă pe profit anul acesta, după pierderile de 961 milioane lei înregistrate în 2015, compania de stat urmând să disponibilizeze în 2016 un număr de aproape 2.000 de salariați, printr-un program de concedieri colective, în urma căruia efectivul mediu de personal al CE Oltenia se va reduce cu peste 11%, de la 16.400 la 14.493.
AGA companiei de la finalul lunii mai a votat împotriva aprobării descărcării de gestiune a membrilor directoratului și ai Consiliului de Supraveghere al companiei. Respingerea descărcării de gestiune a fost impusă de acționarul majoritar, Ministerul Energiei, în timp ce celălalt acționar semnificativ, Fondul Proprietatea, a votat "pentru".
"Nu aprobă descărcarea de gestiune a membrilor directoratului și membrilor Consiliului de Supraveghere. Solicită directoratului și Consiliului de Supraveghere întocmirea și punerea în aplicare a unui plan de măsuri de eliminare a rezervelor exprimate în raportul auditorului și informarea acționarilor asupra măsurilor și termenelor de realizare a acestora", se arăta în hotărârea AGA CE Oltenia, fără alte precizări.
Producătorul de energie se află într-o situație financiară dificilă, după ce a înregistrat pierderi cumulate de circa 1,66 miliarde lei în ultimii doi ani. CE Oltenia a fost înființat în 2011 prin fuziunea Complexurilor Energetice Rovinari, Turceni și Craiova cu Societatea Națională a Lignitului Oltenia.
Conducerea companiei de stat a decis, la mijlocul lunii martie, reducerea sau întreruperea activității în fiecare dintre sucursalele acesteia, atât în sectorul energetic, cât și în sectorul minier, până în luna iunie inclusiv, motiv pentru care 670 de angajați de la cele două sucursale din Craiova - SE Craiova II și SE Ișalnița – au intrat în șomaj, din cauza cererii scăzute de energie pe bază de cărbune.